Războiul din Ucraina, ziua 863. Călătoriile lui Orban la Kiev şi Moscova testează limitele preşedinţiei UE / Comandant rus legat de masacrul de la Bucea, reţinut pentru acuzaţii de corupţie

Autor: Bianca Popa

UPDATE Vladimir Putin s-a întâlnit cu premierul maghiar Orban la Kremlin

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a sosit la Moscova pentru a-şi continua „misiunea de pace”. Negocierile dintre Orban şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se vor concentra printre altele pe
situaţia din Ucraina, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei discuţii cu jurnalistul Pavel Zarubin.
Putin a menţionat că intenţionează să facă schimb de opinii cu Orban referitor la direcţia ucraineană, subliniind că va prezenta detaliile propunerilor Moscovei pentru o reglementare paşnică a
conflictului.
Orban a declarat, în timpul discuţiilor cu Putin, că Ungaria ar putea deveni în curând singura ţară din Europa capabilă să comunice cu toate părţile implicate în conflict. „Numărul de ţări care pot
vorbi cu ambele părţi ale conflictului se reduce rapid”, a adăugat Orban, sugerând că rolul Ungariei ca mediator devine din ce în ce mai crucial.

UPDATERusia a făcut bilanţul de avioane,
elicoptere şi drone pe care se laudă că le-a doborât în Ucraina

UPDATEAl treilea sistem de apărare antiaeriană Patriot promis de Germania ajunge în Ucraina

Cel de-al treilea sistem de apărare antiaeriană Patriot promis de Germania se află deja în Ucraina, a declarat ambasadorul german în Ucraina, Martin Jaeger, la 5 iulie.

UPDATEOrban soseşte la Moscova la câteva zile după călătoria la Kiev

Premierul ungar Viktor Orban a sosit la Moscova la 5 iulie, la doar câteva zile după prima sa călătorie în Ucraina de la începutul războiului de amploare din Rusia, a anunţat biroul de presă al lui
Orban.

UPDATEExistă „întrebări” cu privire la unii miniştri, schimbarea guvernului nu este exclusă, spune un deputat

„Există întrebări” cu privire la activitatea unor miniştri, iar problema demiterii lor ar putea apărea în viitorul apropiat, a declarat Fedir Venislavskyi, membru al comisiei de securitate
naţională a parlamentului, la Radio Free Europe/Radio Liberty pe 5 iulie.

UPDATECălătoriile lui Orban la Kiev şi Moscova testează limitele preşedinţiei UE, spune un expert

Gesturile lui Viktor Orban arată că acesta „joacă un joc diferit şi foloseşte vidul în timp ce componenţa acestor instituţii (UE) se schimbă” după alegerile europene, a declarat Pavel Havlicek,
cercetător la Asociaţia pentru Afaceri Internaţionale.

UPDATEPremierul indian Modi va vizita Rusia la 8 iulie

Aceasta va fi prima vizită a premierului indian Narendra Modi în Rusia de la începutul războiului din Ucraina.

UPDATEAtacurile ruseşti împotriva Ucrainei au ucis 7 civili şi au rănit 43 în ultima zi

Atacurile ruseşti împotriva Ucrainei au ucis cel puţin şapte civili şi au rănit cel puţin 43 în ultima zi, au raportat autorităţile regionale la începutul zilei de 5 iulie.

UPDATERusia reclamă victime civile în urma unui atac cu drone în Krasnodar Krai, iar Kievul nu a comentat afirmaţiile

Ucraina nu a comentat acuzaţiile, iar afirmaţiile nu au putut fi verificate.

UPDATEBilanţul atacului rusesc din 3 iulie asupra oraşului Dnipro a crescut la 8 morţi

Bilanţul atacului cu drone şi rachete al Rusiei asupra oraşului Dnipro la 3 iulie a crescut la opt, deoarece o femeie în vârstă de 72 de ani a murit la spital, a anunţat guvernatorul Serhii Lysak.

UPDATEArmata ucraineană susţine că a doborât
toate cele 32 de drone lansate de ruşi peste noapte

UPDATEStatul Major General: Rusia a pierdut 548.580 de soldaţi în Ucraina începând cu 24 februarie 2022

Acest număr include 1 110 pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.

UPDATEUn atac cu drone în Rostov provoacă un incendiu

Pe 5 iulie, guvernatorul Vasily Golubev a raportat că apărarea antiaeriană rusă a doborât 10 drone în Rostov Oblast, provocând un incendiu mare. Resturile dronei au căzut pe malul stâng al oraşului
Rostov-pe-Don, declanşând un incendiu extins. Canalul de ştiri rusesc Astra a publicat ulterior imagini cu locul atacului cuprins de flăcări. Cel puţin 10 drone au fost doborâte în incident.

Nu s-au raportat victime.

Oblastul Rostov se învecinează cu Ucraina la sud-est. În primăvara anului 2024, au fost raportate atacuri cu drone în regiune, îndreptate în special împotriva infrastructurii locale de petrol.

La începutul acestei luni, un atac similar în oraşul Morozovsk din Oblastul Rostov a cauzat un incendiu şi perturbări în alimentarea cu energie electrică locală.

În ultimele luni, forţele ucrainene au lansat o serie de atacuri cu drone menite să dăuneze industriei petroliere a Rusiei şi echipamentelor militare.

UPDATE Slovacia va creşte livrările de electricitate către Ucraina în lunile mai reci, afirmă preşedintele slovac

Preşedintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a declarat reporterilor pe 4 iulie că Slovacia va mări exporturile de electricitate către Ucraina pentru a ajuta la stabilizarea aprovizionării în lunile
de toamnă şi iarnă. În contextul intensificării atacurilor Rusiei împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, inclusiv a reţelei energetice, Ucraina a început să implementeze întreruperi
planificate ale curentului începând cu 15 mai.

„Până de la începutul războiului, am exportat deja peste 40.000 de megawaţi de electricitate către Ucraina, iar vom creşte livrările în toamnă şi iarnă, ceea ce va fi probabil crucial pentru
Ucraina,” a declarat Pellegrini în timpul unei vizite în Polonia.

Pellegrini, un aliat apropiat al premierului slovac Robert Fico, s-a întâlnit cu preşedintele polonez Andrzej Duda pentru a reitera sprijinul Slovaciei pentru Ucraina. El a subliniat că Slovacia
depune „multe eforturi” pentru a sprijini Ucraina.

Cel mai mare furnizor de energie privat din Ucraina, DTEK, a avertizat că ucrainenii vor avea electricitate doar pentru 6-7 ore pe zi în iarna ce urmează.

Într-un „scenariu pesimist” în care Ucraina nu va reuşi să repare facilităţile energetice deteriorate şi să prevină atacuri viitoare, ucrainenii ar putea să sufere întreruperi de curent de până
la 20 de ore pe zi, a declarat directorul executiv al DTEK, Dmytro Sakharuk, pentru Kyiv Independent într-un interviu pe 9 iunie.

UPDATE Colonel rus acuzat în absenţă pentru ordonarea atacurilor asupra infrastructurii civile

Pe 4 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a acuzat în absenţă colonelul rus Ivan Panchenko pentru ordonarea atacurilor asupra infrastructurii civile din estul Ucrainei. Potrivit
SBU, Panchenko, comandantul Regimentului de Aviaţie de Vânătoare 159 din Districtul Militar Vest al Rusiei, a ordonat lovituri aeriene asupra diferitelor ţinte de-a lungul frontului estic.

SBU susţine că Panchenko a ordonat un atac aerian asupra Muzeului Memorial Naţional Literar Hryhoriy Skovoroda din Skovorodynivka, regiunea Harkov – o instituţie situată departe de ţinte
militare. Muzeul a fost distrus la scurt timp după începutul invaziei Rusiei, în mai 2022.

După atac, preşedintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul asupra casei unui om ”care a învăţat oamenii ce înseamnă o adevărată atitudine creştină faţă de viaţă şi cum poate să se cunoască pe
sine”, referindu-se la Skovoroda, un poet larg recunoscut în Ucraina.

Conform SBU, forţele ruse au folosit un avion de vânătoare Su-35 pentru a lansa un rachetă Kh-35 împotriva muzeului. Un angajat al muzeului a fost grav rănit în urma atacului.

Probele adunate de SBU sugerează că Panchenko continuă să ordone atacuri aeriene în diverse regiuni din Ucraina.

Panchenko este acuzat sub multiple articole ale Codului Penal al Ucrainei privind ”încălcări ale legilor şi obiceiurilor războiului”.

UPDATE Comandant rus legat de masacrul de la Bucea, reţinut pentru acuzaţii de corupţie

Colonelul Artyom Gorodilov, comandantul militar rus asociat cu masacrul de la Bucea, a fost reţinut pentru acuzaţii de fraudă la scară largă, potrivit TASS din 4 iulie. Gorodilov, care a condus
Regimentul 234 de Asalt Aerian al Gărzilor în timpul fazei iniţiale a invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a fost implicat într-o investigaţie a New York Times pentru atrocităţile din
Bucea, o suburbie a Kievului. Arestat pe 3 iulie, Gorodilov se confruntă cu acuzaţii de fraudă în valoare de cel puţin un milion de ruble (11.236 dolari) şi comanda Brigada 83 de Asalt Aerian al
Gărzilor la momentul arestării.

Această reţinere face parte dintr-o campanie mai largă de combatere a corupţiei în cadrul armatei Rusiei, însoţită de arestări recente de mare profil, inclusiv cea a ministrului adjunct al
apărării, Timur Ivanov, pentru mită, în aprilie. Campania anti-corupţie a urmat demiterii ministrului apărării, Sergei Şoigu, de către preşedintele rus Vladimir Putin. Acuzaţiile împotriva lui
Gorodilov rămân neprecizate, deoarece audierea sa s-a desfăşurat într-un cadru militar. Dacă va fi găsit vinovat, Gorodilov ar putea fi condamnat la până la 10 ani de închisoare. El neagă
acuzaţiile de fraudă.

1,5 Milioane de artefacte muzeale sub control rusesc, spune Ministrul Culturii din Ucraina

Ministrul interimar al Culturii din Ucraina, Rostyslav Karandieiev, a raportat că aproximativ 1,5 milioane de artefacte muzeale se află în prezent în zonele din Ucraina ocupate de Rusia. Vorbind la
televiziunea naţională pe 4 iulie, Karandieiev a detaliat pierderile culturale extinse pe care Ucraina le-a suferit din cauza conflictului în desfăşurare. Până la sfârşitul lunii aprilie, invazia
Rusiei a dus la deteriorarea a 1.987 de situri culturale, inclusiv muzee. Karandieiev a menţionat că numeroase artefacte au fost fie furate, fie deteriorate, chiar şi în zonele pe care Ucraina le-a
eliberat ulterior.

Pentru a aborda aceste probleme, Kievul colaborează îndeaproape cu UNESCO pentru a documenta meticulos daunele şi furturile de patrimoniu cultural. Această documentare are scopul de a sprijini
acţiunile legale viitoare împotriva Rusiei pentru rolul său în aceste pierderi culturale. Karandieiev şi-a exprimat încrederea că aceste dovezi vor duce la procese de succes împotriva statului
agresor.

La sfârşitul lunii iunie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluţie care recunoaşte intenţia Rusiei de a distruge patrimoniul cultural al Ucrainei ca fiind
genocidală. Rezoluţia condamnă politicile sistematice de „rusificare” ale Rusiei în teritoriile ucrainene ocupate, practică începută odată cu prima invazie din 2014. Aceste politici includ negarea
prezenţei şi importanţei limbii şi istoriei ucrainene, exacerbând şi mai mult distrugerea culturală.

Ucraina continuă să pledeze pentru sprijin internaţional în vederea păstrării identităţii sale culturale în contextul conflictului în desfăşurare şi vizează să tragă Rusia la răspundere pentru
acţiunile sale împotriva patrimoniului cultural ucrainean.