• Parlamentul s-ar reduce de la 464 de aleși la 300
• Proiectul ar tăia 130 de deputați din cei 330
• 34 de senatori din cei 134, câți sunt acum, ar dispărea.
• Bolojan și USR: Parlamentul poate funcționa cu 300 de parlamentari
• UDMR: Vor exista județe monocolore
• Varujan Pambuccian: Nu vor mai fi reprezentate minoritățile naționale
• CSM îl acuză pe Bolojan de minciună prin omisiune

Dacă nu ai subiecte de ceartă, îți cauți. Dacă nu ajung scandalurile de până acum, este simplu: găsești unele noi. Este cazul Coaliției aflate la Guvernare – care după circul convocării alegerilor locale în București, după scandalul privind reforma administrației și bătălia privind pensiile magistraților – a găsit rapid un nou motiv de dispută: Referendumul din 2009, când aproape 90% din români au votat că vor un Parlament cu 300 de aleși.

După ce USR a redepus proiectul în Parlament, în Coaliție a reînceput scandalul. Sunt de acord că…nu se înțeleg. Ce șanse sunt ca în România un referendum aprobat cu o majoritate covârșitoare de populație – să fie respectat, chiar și după 16 ani?…

Cine nu vrea Parlament cu 300 de aleși și de ce

Clasa politică. Să nu uităm cum a început acest referendum. A fost un artificiu făcut de fostul președinte Traian Băsescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009, când, după o suspendare, a avut o campanie dificilă, pentru că Mircea Geoană, în 2009, era un lider puternic al opoziției care i-a creat lui Traian Băsescu probleme atât în ​​țară, cât și în străinătate. Și pentru ca Traian Băsescu să-l înfrunte pe Geoană, a făcut acest artificiu în ceea ce privește referendumul.

Un referendum, așa cum a aflat ulterior Curtea, este un referendum consultativ, nu unul decizional. Dar după acest moment, în care, într-adevăr, pentru că a fost sfârșitul luptei lui Traian Băsescu cu clasa politică, cu parlamentarii și cu mogulii, desigur, populația a crescut și am obținut cifrele de atunci: trecerea la un parlament unicameral în România a fost votată de 6,7 milioane de oameni, dintr-un total de 9 milioane, de 77%, aproape 78%, și la întrebarea „sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300”, voturile au fost uriașe, 88,84%, aproape 90%, adică, în voturi, efectiv 7,7 milioane de voturi. Ce s-a întâmplat după aceea? A fost o odisee, în care clasa politică pur și simplu nu a vrut să implementeze acest referendum. Au fost multe inițiative legislative care s-au pierdut în Parlament.

În 2012, au existat niște decizii ale Curții Constituționale care au scos mai întâi referendumul din statutul de referendum decizional, în sensul că clasa politică poate sau nu să-l ia în considerare, iar apoi toate legile, inclusiv legea electorală, nu au ținut cont de acest referendum. Cumva a fost lăsat acolo, ok, oamenii au votat, nu ne mai pasă ce au votat oamenii, deși scrie în Constituție, poporul își exercită suveranitatea prin vot. Și chiar Președintele, chiar Guvernul pot declanșa aceste referendumuri.

Nici măcar nu este vorba despre modificarea Constituției, pentru că Constituția te obligă să ai un Parlament bicameral. Problema este modificarea legii 215 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, și a existat frână pusă de politic, pentru că nu ar fi atât de mulți, ca s-o spunem drept. Acum sunt 464, 134 în Senat și restul în Camera Reprezentanților.

Problema este că ar trebui să fie 200 în Camera Reprezentanților și 100 în Senat. Și, desigur, parlamentarii au văzut că CES a dat acum un avertisment pozitiv, ceea ce este bine, dar clasa politică s-a împărțit în două, pentru că USR a pus această problemă pe ordinea de zi.

Domnul Bolojan, care este mai mult USR-ist decât USR-iștii, spune public, „da, este normal că trebuie să respectăm voința populației”, dar vom vedea săptămâna viitoare că va fi un moment important, despre promisiunile făcute de domnul Bolojan, și vom vedea cum le va respecta. Bolojan a spus, dacă reformele cad la CCR, va demisiona. Apoi a spus că nu a spus niciodată că va demisiona. Săptămâna viitoare va fi importantă, și din punctul de vedere al acestui proiect de lege.