• 3 din cele 5 pachete de reformă ale lui Bolojan au trecut de CCR
• Reforma pensiilor magistraților și cea privind redresarea resurselor publice au fost amânate
• CSM: factorul politic perseverează în atitudinea de sfidare a autorității judecătorești
• Vineri, pe 10 octombrie, la ECOFIN, România prezintă măsurile luate de Guvernul Bolojan

Cel mai important pachet de reformă pe care a insistat premierul și liderul PNL – Ilie Bolojan – și pe care și-a angajat răspunderea în Parlament – a fost amânat a doua oară de judecătorii Curții Constituționale. Decizia este posibil să se dea pe 20 octombrie, adică peste 2 săptămâni, după ce tot Ilie Bolojan a spus că dacă legea pică la CCR – este posibil să-și dea demisia. Ulterior, s-a răzgândit.

De ce amână CCR legea privind pensiile magistraților

Știam că va fi amânată din nou, pentru că ideea este că legea este neconstituțională. Și Ilie Bolojan știa acest lucru. Probabil a făcut-o intenționat, deoarece primul proiect de lege privind reforma pensiilor magistraților avea o variantă. A cerut avizul obligatoriu de la CSM, iar CSM și-a dat avizul în termen.

Ilie Bolojan – de asta pare că a făcut-o intenționat – a adoptat și a trecut prin Guvern o formă mai dură a legii, pe care ulterior a trecut-o și prin Parlament, prin angajarea răspunderii guvernului, fără a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit legii, acest aviz este obligatoriu.

Bolojan, deși Premier, nu reprezintă o putere separată în stat. Sunt trei puteri distincte, iar el face parte din puterea executivă, iar puterea judecătorească are propriile legi pe care el trebuia să le respecte, solicitând acel aviz obligatoriu de la CSM.

El a considerat că este stăpân în România și poate încălca orice lege, deși legea este neconstituțională, iar judecătorii nu trebuie să intre pe fondul problemei, ci doar pe formă. Așa cum s-a văzut și din avizul Consiliului Legislativ, legea pe care Bolojan și-a angajat răspunderea, prin care spunea că va termina cu pensiile speciale și pensionarea la 48 de ani, este neconstituțională.

De aceea și se amână, deoarece există clar un aranjament între președintele Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu – care, de altfel, este favorabilă legii, dar este în minoritate în cadrul Curții – și guvernul lui Ilie Bolojan, pentru a depăși momentul ședinței ECOFIN de vineri.

La această ședință, ministrul de Finanțe Nazare trebuie să prezinte reprezentanților de la Bruxelles rezultatele pachetelor de măsuri. Ei au anunțat că sunt adoptate, deși doar 3 din cele 5 pachete au trecut de avizul Curții Constituționale, iar celelalte au fost sau vor fi promulgate (una deja a fost promulgată de Nicușor Dan, iar celelalte două, inclusiv pachetul de sănătate, au trecut astăzi de Curtea Constituțională).

Rămâne însă problema pensiilor magistraților. Astăzi, și CSM-ul și fostul judecător Toni Neacșu reacționează și confirmă că există o minciună pe care s-a bazat Bolojan. Bolojan a spus că trebuie să reformeze pensiile magistraților pentru a reduce pensiile speciale, motivând că România pierde bani din PNRR. Ce se va dovedi la Ecofin este că acest pachet nu are nicio legătură cu PNRR și cu jalonul prezentat.

Toni Neacșu a spus clar că reforma pensiilor magistraților nu depinde de finanțarea României prin PNRR, iar Consiliul Ecofin va demonta această minciună și va arăta că Bolojan, Guvernul și Coaliția lor au promovat o prostie populistă.

Suspendarea fondurilor de la Jalonul 215 din PNRR s-a făcut din cauza eșecului statului român în supraimpozitarea pensiilor de serviciu mari. Aceasta a fost o inițiativă a guvernului Marcel Ciolacu, care a încercat să supraimpoziteze aceste pensii, dar tot a fost declarată neconstituțională, pentru că nu s-au luat toate avizele necesare, fapt confirmat de Curtea Constituțională. Astfel, acel pachet de lege promovat de Marcel Ciolacu, în coaliție cu PNL, a dus la nerespectarea jalonului PNRR.

Angajamentul României a fost de a supraimpozita doar pensiile mari aflate în plată, nu pensiile viitoare ale magistraților, care erau deja reglementate, inclusiv prin modificări aduse de Marcel Ciolacu la statutul procurorilor și judecătorilor. Rămânea doar problema vârstei de pensionare, dar pentru a trece de Ecofin acest aspect a fost evitat.

După ce Ecofin va da undă verde, se va vedea că pensiile magistraților nu depind de PNRR. Reforma impusă de Bolojan a fost o poveste construită pe nemulțumirea publică, pentru că oamenii spun că pensiile din justiție trebuie reduse și vârsta de pensionare crescută la 65 de ani. Dar Bolojan știa acest lucru și și-a construit o minciună bazată pe această nemulțumire.

Prima minciună se va dovedi vineri la Ecofin și, probabil, pe 20 octombrie la Curtea Constituțională. Legea lui Bolojan încalcă mai multe reglementări vechi ale Curții Constituționale. El a făcut-o special ca să pice și și-a asumat demisia în cazul invalidării legii.

Ulterior a revenit și a spus că nu-și va mai da demisia, pentru că apreciază mai mult funcția decât proiectul promovat și că o demisie ar destabiliza Guvernul. Astăzi, CSM-ul a reacționat, amânând decizia pentru a evita dezastrul, dar acest dezastru va veni oricum. Sunt cel puțin șase sau șapte judecători ai Curții Constituționale care vor vota împotriva reformei magistraților propuse de Ilie Bolojan.

CSM, garantul independenței justiției, a acuzat clar aranjamentul între președintele Curții, numit politic, și Guvernul Bolojan pentru a amâna dezastrul. În paralel, justiția este paralizată prin proteste – se soluționează doar cazurile de urgență sau măsurile preventive. CSM a criticat public atitudinea sfidătoare a Guvernului și lipsa deschiderii pentru dialog.

Ilie Bolojan își susține cauza prin propagandă la DIGI 24, dar cel mai periculos este când un politician crede în propria propagandă. Aceștia subestimează capacitatea oamenilor de a citi prevederi constituționale și interpretările Curții și profită de dorința publicului de a pune la colț magistrații, nu neapărat pentru venituri, ci din cauza eficienței sistemului judiciar.

Astfel, au construit un castel de nisip care se va dărâma după 10 octombrie. Bolojan amenință, dar nu își va da demisia. După o decizie clară, nu se va mai întâmpla nimic. Urmează ședința Curții pe 20 octombrie, probabil o decizie pe formă, nu pe fond, motivată prin lipsa avizelor obligatorii, care au fost ignorate intenționat.

Va urma o problemă politică, cu susținători ai lui Bolojan din PNL și USR care îl vor susține, în timp ce PSD nu vrea să-și asume guvernarea, mai ales că are congres în acea perioadă. Probabil PSD se va distanța treptat de guvernare. Toată lumea așteaptă erodarea lui Bolojan, care deja are loc zilnic, pe fondul unor debandade precum vântul și ciclonul care nu au venit, afectând încrederea în instituțiile statului.