• Pentru capitolul despre Stabilizare am nevoie de Cuvîntarea ţinută de Gheorghiu Dej la Radio în după-amiaza lui 28 august 1947, trompetată de Scînteia.
• Mersul României ar fi fost altul dacă nu survenea conflictul sovieto-iugoslav din 1948, conflict care a adîncit suspiciunea lui Stalin faţă de liderii din Est.
• Aşa cum arată Lucrările Plenarei CC al PMR din 30 noiembrie-5 decembrie 1961, Dej s-a trezit acuzat de grupul Pauker de deviere titoistă în politica faţă de ţărănime, deviere constînd în prudenţa faţă de cei porecliţi chiaburi.

Pentru capitolul despre Stabilizare am nevoie de Cuvîntarea ţinută de Gheorghiu Dej la Radio în după-amiaza lui 28 august 1947, trompetată de Scînteia. În mod obişnuit, apelez la scannerul mobil. Şi chiar îl folosesc, amînînd printarea. Azi dimineaţă însă mi-a trecut prin cap o cale mai simplă. Să găsesc broşura şi s-o dau la xeroxat la Bibliotecă. Vreo cîteva zile la rînd, am căutat Cuvîntarea în Biblioteca de acasă. Primul volum al culegerii de articole şi discursuri ale lui Dej face un salt de la Raportul la Conferinţa Naţională a PCR din 1945 la Raportul la Congresul de înfiinţare a PMR. Cele două volume comuniste Pentru o Românie democrată se opresc la 1946.

De cum ajung la BAR, după ce-mi las trenciul la garderobă, intru în sala cataloagelor clasor.

Autorul se numeşte Gheorghe-Gheorghiu Dej.

Unde să caut broşura?

La Dej sau la Gheorghiu?

Încep cu Dej, litera D.

Nici vorbă de Dej aici.

Mă mut la Gheorghiu, litera G.

Mă satur de Gheorghiu Constantin Virgil (ăla cu Ora 25), chiriaş a aproape jumătate de sertar, fără să dau peste Gheorghiu-Dej.

Te pomeneşti că ăştia nu-l au pe Dej! îmi trece prin cap, pentru a îmi spune de îndată că e absurd, cîtă vreme Nicolae Ceauşescu dispune de un întreg sertar.

În fine, dau peste Gheorghiu-Dej, într-un sertar, pus aiurea de cineva care a încurcat borcanele căutînd ceva la litera G.

Găsesc broşura:

Gheorghe Gheorghiu-Dej, Reforma monetară din 1947, Editura PCR, 1947.

Cum mi se întîmplă cînd caut cartea unui autor, împins de curiozitate merg înainte, preţ de cîteva cartoane.

Dau peste două broşuri:

Precizările Tov. Gh. Gheorghiu-Dej, Secretar General al Partidului Muncitoresc Român asupra cîtorva probleme practice ale alianţei dintre clasa muncitoare şi Ţărănime, 1947, și Gheorghe Gheorghiu-Dej, Secretar general al Partidului Muncitoresc Român, Ministrul Industriei şi Comerţului, „Precizări asupra cîtorva probleme practice ale alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime”, Editura PMR, 1948.

Anul 1947, trecut în fişier, mă descumpăneşte. A doua broşură nu se pune în discuţie. E varianta editorială a unui text apărut în Scînteia din 18 martie 1948, în preajma alegerilor din 28 martie 1948, ciudat prin orientarea sa mai liberală, neinclus în volumele de Cuvîntări şi articole ale lui Dej.

Cum am acasă colecţia Scînteia pe 1948, am vrut chiar să scanez textul, văzut ca dovada unui adevăr ocolit de istoricii anticomunişti ai comunismului:

Mersul României ar fi fost altul dacă nu survenea conflictul sovieto-iugoslav din 1948, conflict care a adîncit suspiciunea lui Stalin faţă de liderii din Est.

Aşa cum arată Lucrările Plenarei CC al PMR din 30 noiembrie-5 decembrie 1961, Dej s-a trezit acuzat de grupul Pauker de deviere titoistă în politica faţă de ţărănime, deviere constînd în prudenţa faţă de cei porecliţi chiaburi.

Primesc la Sală broşurile cu diferenţă de timp între prima – cea despre Reforma monetară – şi celelalte două, cu Precizările. Asta deoarece prima provine dintr-un depozit a cărei depozitară se găsea la locul de muncă, pe cînd următoarele două avuseseră ghinionul să cadă într-un depozit a cărei angajată plecase în oraş să-şi cumpere o pereche de tîrlici.

Venite împreună, fără să se ţină de mînă, totuşi, cele două broşuri nu reuşesc să mă limpezească: Amîndouă au acelaşi text, chiar dacă tipărit cu caractere diferite. Una – cea cu titlul Precizări beneficiază de indicaţia privind editura şi anul Editura PMR, 1948. Cealaltă, cu Precizările Tov. Gh. Gheorghiu-Dej, n-are nici o editură pe copertă.

Între cele două sînt, totuşi, unele deosebiri. La cea apărută la editura PMR portretul lui Dej e în peniţă. Cealaltă, care n-a apărut nicăieri, are o fotografie.

Cea mai importantă diferenţă constă într-un text introductiv, care există la broşura fără editură, dar lipseşte la cealaltă.

Acasă, noaptea tîrziu, după ce-am trimis editorialul, pornesc în căutarea Scînteii din 1948, o colecţie ca vai de capul ei. O găsesc, o trîntesc pe podele şi caut textul apărut în martie 1948. Înainte de a ajunge la ciudatul articol al lui Dej din 18 martie 1948, într-un număr anterior, 16 martie 1948, dacă nu mă înşel, descopăr pe prima pagină un articol care anunţă posibilitatea ca ţăranii să-şi vîndă produsele agricole la liber, dată fiind recolta bună din 1947.

Aha! îmi spun, intervenţia lui Dej n-a fost întîmplătoare. Chiar se decisese renunţarea la cote!

Însemnîndu-mi în cap să fişez articolul, răsfoiesc ziarul în căutarea Documentului. Rîndurile introductive din broşura fără editură sînt aici, în articol.

Raţionez.

Carevasăzică, broşura fără editură a fost tipărită imediat după publicarea textului în Scînteia.

Cea de a doua a apărut mai tîrziu în Editura PMR.

Editorii au socotit că rîndurile introductive sînt de prisos.

Coperta broşurii conţine sus, deasupra titlului, scris de mînă, cu tocul, informaţia:

„Primită de mine la Distribuţia Petrolului, Moineşti.

29/XII 1948”.

Precizarea pe care o suspectez de o anumită mîndrie, mă nedumereşte.

Biblioteca Academiei Române a avut pînă în 1989 statutul de Depozit legal.

Altfel spus, prin lege, orice tipăritură trebuia trimisă, într-un exemplar, la BAR, de tipografia care a produs-o.

Dacă ar fi să credem cuvintelor scrise de mîna unui birocrat (corecte, îngrijite), broşura a ajuns la BAR de la cel care se laudă că a primit-o în 29 decembrie 1948 pe cînd lucra la distribuţia Petrolului Moineşti.

Cine i-a dat-o respectivului?

Şi, mai ales, cum s-a făcut de respectivul a donat-o BAR?

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro