PSD-PNL se cearta pe gaura din Buget. Bolos, despre Ciolacu: „Mi-a spus ca-l doare în organul genital de deficit”. Marcel Ciolacu „ameninta” cu cele Sfinte: „Îl prind pe Bolos la Sfânta Liturghie”
Autor: Sorina Matei
- M. Boloș: Ciolacu mi-a zis că-l doare în organul genital de deficit
- Marcel Ciolacu: Eu nu vorbesc urât. O să îl prind pe Boloș la Sfânta Liturghie
- Expert Forum: În 2024, partidele au avut „rețele de finanțatori”
- Raport: Cheltuielile totale ale partidelor în 2024: 1,109 miliarde lei
De parcă ar fi rezolvat toate problemele, liderii PSD și PNL și-au găsit un nou motiv de ceartă: cine este de vină că ambele partide au lăsat anul trecut România cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană?
Marcel Boloș, apropiatul lui Ilie Bolojan și fostul ministru de Finanțe al lui Marcel Ciolacu spune că fostul premier este de vină. I-ar fi spus de 6 ori lui Ciolacu că deficitul României din 2024 sare în aer iar Marcel Ciolacu i-ar fi spus că îl doare undeva. Unde? A precizat chiar fostul ministru de Finanțe. În replică Ciolacu i-a transmis lui Boloș că minte și l-a trimis la Biserică.
Însă în goana împărțirii de vinovății, cele două partide uită să spună ceva: în același an, cu 4 campanii electorale, partidele s-au lăfăit în bani publici. Și nu numai. Iar asta se întâmplă și acum.
Ce s-a întâmplat de fapt?
Este cu „de toate”. Avem cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la finalul anului 2024 și, în același timp, fondul de rezervă al Guvernului a fost împărțit de Premierul Marcel Ciolacu. Totodată, a izbucnit și un conflict între Ciolacu și fostul său ministru de Finanțe, Marcel Boloș, care știa exact situația. Știa și Ilie Bolojan, întrucât Boloș fusese anterior angajat la Oradea, trimis apoi la București ca ministru al Finanțelor din partea PNL. Așadar, nu putem spune că Bolojan a aflat abia acum de deficitul bugetar, știa încă din 2024, când banii erau cheltuiți.
Problema a pornit după ce Boloș a declarat, într-un interviu pentru Antena 1, că i-ar fi semnalat lui Marcel Ciolacu faptul că „deficitul o ia razna”. Potrivit lui Boloș, Premierul i-ar fi răspuns cu o expresie trivială, minimalizând problema. Ciolacu a negat afirmația și a prezentat date privind destinația banilor: către bugetari, investiții, justiție și autoritățile locale, nu în buzunarul personal. El a explicat că, în cadrul unei înțelegeri de Guvern, aceste cheltuieli de campanie au fost realizate prin fondul de rezervă, tocmai pentru a putea fi mai ușor urmărite.
În paralel, organizația Expert Forum a publicat un raport referitor la cheltuielile partidelor în campania electorală din 2024 – an cu patru rânduri de alegeri (locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, ultimele anulate). Raportul arată că partidele politice au atras și cheltuit sume uriașe: aproape 200 de milioane de euro venituri și peste 200 de milioane de euro cheltuieli, deci mai mult decât au încasat. Cele mai mari venituri au provenit din cotizații, donații și împrumuturi. Principalii beneficiari și cheltuitori: PSD și PNL.
Investigația indică o rețea complexă de finanțare electorală. Spre exemplu, clubul FCSB, controlat de Gigi Becali, a finanțat atât AUR, cât și PSD. Un deputat PSD a finanțat inclusiv PNL. În multe cazuri, patronii au donat atât ca persoane fizice, cât și prin firme. Jean Sasu, coproprietar al restaurantelor Nuba și apropiat de Sebastian Ghiță, a împrumutat PSD cu 3,7 milioane lei personal, plus 1,6 milioane lei prin firma soției. Alexandru și Ana Maria Besiu au împrumutat PSD cu 3,2 milioane lei.
Familia Moise, cunoscută din dosarele DNA și din anturajul politic al Elenei Udrea, a finanțat PSD personal și prin firme. Valeriu Borojan, administrator al fabricii de zahăr Luduș, a împrumutat la rândul său PSD. Mihai Tufan, menționat în dosarul Coldea, a donat și el social-democraților. Companii precum Rotary Construcții sau grupul Polaris (aflat anterior în vizorul DNA) figurează de asemenea printre finanțatori. Printre donatori se află inclusiv persoane apropiate de Mihai Cristian Ciolacu, nepotul Premierului.
Și PNL a avut rețele de finanțare proprii: exemple sunt Cristian Bușoi, Rareș Bogdan și susținători din anturajul lor. La PUSL, banii au venit în principal de la Dan Voiculescu, familia sa și firme din grupul Intact, inclusiv persoane din zona Antena 3.
Concluzia Expert Forum este clară: când a fost vorba să câștige puterea, banii pentru partide s-au găsit – fie prin donații, fie prin împrumuturi. Oamenii au finanțat simultan mai multe partide pentru a obține avantaje, protecție sau acces la decizii politice.
Însă, în 2024, PNL a intrat efectiv în faliment. Ca președinte al PNL, Ilie Bolojan conduce azi un partid cu datorii de aproximativ 20 de milioane de euro către sponsori. Din acest motiv, Bolojan a evitat să reducă subvențiile de stat către partide, în ciuda măsurilor de austeritate aplicate populației.
În campanie, PNL a făcut cheltuieli uriașe pe panourile lui Nicolae Ciucă și a investit în renovarea vilei RAPPS, fostul sediu al partidului, pentru confortul viitor al lui Klaus Iohannis, bani care acum nu mai pot fi recuperați. Astfel s-a ajuns ca PNL să fie falimentar, deși bani publici continuă să curgă către partide.
În acest timp, Guvernul a împovărat populația cu creșteri de taxe, tăieri de burse și resurse pentru profesori, magistrați și alte categorii sociale. În schimb, finanțarea partidelor, inclusiv pentru propagandă în mass-media, rămâne neatinsă. Raporturile arată clar: austeritatea este plătită de cetățeni, nu de partide sau sponsorii lor.