Manifestare extremista si xenofoba, iertata de un prim-procuror: „E bine, fir-ar rasa voastra al dracului de bozgori împutiti, sa va trimeata George Simion la Budapesta”

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag a dat o soluție de clasare într-un dosar în care un cetățean din județul Tulcea era acuzat de incitare la ură etnică împotriva maghiarilor din România, după ce a folosit, într-o postare pe TikTok, un limbaj greu de calificat, dar pe care organele de cercetare penală l-au calificat ca fiind doar „sarcastic”, considerând că face parte din libertatea de exprimare. În sprijinul soluției de clasare, a fost invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale – însă deciziile menționate nu aveau nicio legătură cu dosarul, scrie G4Media . Pe 6 mai 2025, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, Nicolae Vădineanu, din comuna Horia, județul Tulcea, a transmis TikTok un mesaj video ungurilor din România. Clipul este însoțit de titlul: „Mesaj pentru bozgori din România”. „Salutare, mit csinálsz ember? (n.r. – ce faci, omule?). Fac și eu un apel către ungurii ăia de la Târgu Secuiesc, fir-ar rasa voastră a dracului de lepre penale, care ați refugiat din Ungaria la noi, în România. Acuma, că a ieșit… a ieșit George Simion președintele României, e bine, frumos, fir-ar rasa voastră al dracului de bozgori împuțiți, să vă ia, să vă ducă, să vă trimeată George Simion la Budapesta, bă, f***-vă-n gură să vă f*t. Că voi spuneți tot timpul că Ardealul e al vostru, în mijlocul României, fir-ar rasa voastră ai dracului de pripași, de refugiați de la unguri. Să vă duceți în m****i mamei voastre de bozgori, f***-vă-n gură, în Ungaria, băga-mi-aș p**a în rasa voastră, da! Ce prost ar fi George… Eu dacă eram ca George Simion, deja vă dădeam papucii, futu-vă-n gură, până acuma”. Ads apartamente de vanzare bucuresti 2 camere În urma clipului, Tamas Sandor, fost deputat UDMR și actual președinte al Consiliului Județean Covasna, a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc o plângere penală împotriva lui Nicolae Vădineanu. Plângerea a fost apoi redirecționată către Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, județul Tulcea, sub a cărui jurisdicție se află comuna făptașului, și transmisă spre cercetare Serviciului de Investigații Criminale al Poliției județene Tulcea. Mai exact, la inspectorul de Poliție Alexandru Pitariu. Tamas Sandor a invocat articolul 369 din Codul Penal, intitulat „Incitarea la violență, ură sau discriminare”. Două infracțiuni distincte Pe 11 iunie 2025, inspectorul Pitariu întocmește un referat prin care propune clasarea cauzei, după ce a făcut, se pare, o confuzie între doua infracțiuni distincte. Ads Codul Penal definește distinct două infracțiuni: Instigarea publică (art. 368) și Incitarea la violență, ură sau discriminare (art. 369). Prima incriminează fapta de a îndemna publicul la comiterea de infracțiuni – adică de a acționa într-un anume fel, care e contrar legii. A doua incriminează simpla incitare a publicului și nu cere ca acesta să acționeze într-un fel anume, ci are drept scop infracțional amplificarea în public a stării de ostilitate față de un grup sau o persoană. Deși plângerea penală a lui Tamas Sandor viza doar incitarea la ură și discriminare, polițistul a constatat că nu a existat o instigare, pentru că nu există „o acțiune de instigare/incitare publică la violență, ură sau discriminare”. De asemenea, se pare că polițistul nu l-a audiat pe făptaș, pentru că în referat se lansează într-o serie de presupuneri și speculații personale menite a justifica violența limbajului: „În speța de față, conținutul mesajului reprezintă o manifestare individuală a frustrării, furiei și, de ce nu, a sarcasmului autorului, în urma unui incident probabil izolat, fiind regăsite doar insulte, invective, vulgarități și ofense îndreptate împotriva etnicilor maghiari (bozgori) din România, însă nu conține un îndemn din care să rezulte intenția de a mobiliza alți utilizatori ai platformei TikTok la violență, ură sau discriminare asupra comunității vizate, ci mai mult este o descărcare emoțională ofensatoare și necontrolată. Nu se poate reține un pericol social concret și iminent, cum de exemplu prevede jurisprudența CEDO pentru restrângerea libertății de exprimare (ex. hotărârea Pernicek c. Elveției, 2015)”. Ads Jurisprudență națională și internațională Doğu Pernicek este un politician turc care a susținut o serie de conferințe în Elveția, în cadrul cărora a afirmat că genocidul armenilor din Turcia din anul 1915 nu a existat și că e „o mare minciună internațională”. Reclamat de o asociație a armenilor, instanțele elvețiene l-au condamnat pentru discriminare rasială și i-au aplicat o amendă cu suspendare. Pernicek a atacat condamnarea la CEDO, pe motiv că i-a fost încălcată libertatea de exprimare. Instanța de la Strasbourg a constatat că atâta vreme cât asupra genocidului armean, spre deosebire de Holocaustul evreilor, nu există un consens internațional, afirmațiile lui Pernicek nu sunt decât declarații politice asupra unui subiect istoric controversat, iar condamnarea sa este excesivă. Prin urmare, Elveția a fost găsită vinovată pentru încălcarea libertății de exprimare. Un alt caz CEDO invocat de inspectorul de Poliție Pitariu în sprijinul libertății de exprimare este Handyside contra Marii Britanii. În anii ’70, Richard Handyside a publicat o carte destinată adolescenților și care includea informații despre sexualitate, anticoncepționale, droguri , rebeliunea față de autoritate. Ads Autoritățile britanice au considerat cartea obscenă și au confiscat tirajul, condamnându-l pe Handyside la amendă. Autorul a reclamat la CEDO, tot pentru încălcarea libertății de exprimare, însă plângerea i-a fost respinsă, instanța considerând că Marea Britanie a acționat justificat, cu scopul de a proteja morala minorilor. Dat fiind deznodământul, nu e clar de ce a crezut polițistul că invocarea acestui caz îi întărește demonstrația. Dar capodopera abia urmează. Polițistul Pitariu și-a consolidat dosarul apelând și la jurisprudența Curții Constituționale a României. Citat din referat: „Cu privire la instigare (sic!), Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia 197 din 2017 că ”Simpla exprimare a unor opinii ofensatoare nu este suficientă pentru a atrage incidența normei penale. Este necesară o activitate de determinare a publicului la adoptarea unor conduite de ură sau excludere față de o categorie de persoane”. Numai că citatul invocat nu există în decizia 197/2017, pentru simplul motiv că această decizie nu are absolut nicio legătură cu libertatea de exprimare. Este un dosar în care un deținut reclama ca fiind neconstituțional modul în care se împart, între deținuți și Penitenciar, banii câștigați de pușcăriașii care sunt scoși la muncă. Ads „Aveți acreditare?” Referatul întocmit de inspectorul Alexandru Pitariu a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, iar prim-procurorul Gabriela Rugea și l-a însușit pe deplin: „Având în vedere că argumentele cuprinse în referatul întocmit de organul de cercetare penală sunt suficiente, dispun clasarea cauzei”, a scris prim-procurorul Rugea în ordonanța de clasare. G4Media subliniază că inspectorul de Poliție Alexandru Pitariu a refuzat categoric orice dialog și i-a trimis pe jurnaliștii veniți să ceară răspunsuri la Parchet. Prim-procurorul Gabriela Rugea a solicitat mai întâi un răgaz de o zi, ca să-și reîmprospăteze memoria privind acest dosar. A doua zi, aceasta i-a primit pe jurnaliști cu întrebarea: „Aveți acreditare?”. La observația că acreditări solicită ziariștii care acoperă în mod curent activitatea unei instituții, a replicat că nu ne poate oferi niciun fel de informație, pentru că dosarul nu e finalizat. La observația că dosarul e, totuși, clasat din punctul său de vedere, a precizat că e încă în perioada în care ordonanța de clasare poate fi contestată la Parchetul ierarhic superior. Ads Singura explicație dată a invocat o decizie CCR care nu are nicio legătură cu subiectul cauzei: a fost o eroare materială. Dar a refuzat să indice numărul deciziei CCR care trebuia invocată. Nicolae Vădineanu nu a răspuns la solicitările jurnaliștilor. La primăria comunei Horia, o funcționară de la Starea Civilă a spus că îl cunoaște, că are domiciliul în satul Cloșca, știe că e vedetă pe TikTok, dar nu prea dă pe-acolo, că e mai mult plecat prin străinătate. Din filmulețele pe care le postează pe TikTok s-ar putea crede că e șofer de TIR.

Manifestare extremista si xenofoba, iertata de un prim-procuror: „E bine, fir-ar rasa voastra al dracului de bozgori împutiti, sa va trimeata George Simion la Budapesta”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ