De ce n-a intervenit Curtea Constitutionala în cazul lui Simion

Dan Diaconescu a făcut o mulțime de bani cu televiziunea lui de garsonieră. Nu din publicitate sau din banii primiți de la operatorii de cablu, pentru că aceste venituri n-au existat. Au existat, însă, nenumărate șantaje, bani primiți pentru spălarea publică a nenumărați infractori și alte surse de venit care nici n-aveau legătură cu fluxul financiar normal al unei televiziuni și nici nu apăreau în actele contabile pentru a fi, eventual, impozitați. Dar nu cu OTV a dat Dan Diaconescu lovitura, ci cu cea mai profitabilă franciză a deceniului trecut: PP-DD. La alegerile locale din 2012, candidații la primării și consilii locale au cotizat serios la domnul Dan, sperând că vor prinde funcții care să-i ajute să-și recupereze investiția. Unii au și reușit, mai ales cei care au scos suficiente voturi încât să obțină dreptul de a primi în grijă anumite servicii ale primăriilor. Sumele trimise către DD au venit înapoi, uneori cu asupra de măsură, de la cei care au vrut să ajungă șefi de piețe, directori sau directorași prin diverse servicii deconcentrate ale primăriilor. Unii, e drept, au ieșit pe pierdere, unii pe câștig, iar domnul Dan a prosperat, și-a luat Rolls, yacht și câte și mai câte. Povestea s-a repetat la parlamentare, unde unii au cotizat copios pentru a ajunge membri ai Parlamentului României. Anii au trecut, lumea a uitat, iar schema a fost luată de la capăt de către un nou partid, AUR pe numele său. În ultimele săptămâni au mai ieșit, pe ici, pe colo, câte unii care au început să cârâie că i-a muls de bani Simion, care le-ar fi cerut zeci de mii de euro pentru partid. Unii au suferit, de fapt, că AUR a fost pedepsită de către Autoritatea Electorală Permanentă, care, descoperind numeroase nereguli în modul în care a fost finanțată campania electorală din mai, nu a rambursat partidului lui Simion nici un leuț din cele 11 milioane de lei cheltuite în campania pentru europarlamentare, ba i-a mai și ars o amendă de alte 11 milioane de lei. Adevărații cotizanți, însă, au fost cei care au țintit sus. Un candidat la funcția de președinte de Consiliu Județean, de exemplu, a ajuns să plătească și peste 300.000 de euro. Și vorbim aici despre banii care nu apar în documente, pentru care nu s-a cerut rambursarea de la AEP. Mulți și-au asumat cheltuielile și sumele, sperând că, odată ajunși în fruntea bucatelor, vor recupera cu vârf și îndesat. N-a ajuns nici unul dintre cotizanți președinte de CJ, banii s-au dus și nu se mai întorc, dar oamenii nu se plâng, pentru că-și asumaseră riscurile. Nu se plâng toți. Fiindcă există și unii care se simt țepuiți maxim, mai ales că Simion le-a retras sprijinul politic și le-a răpit, astfel, și șansa de a ajunge măcar vicepreședinți de consiliu județean, acolo unde fie PSD, fie PNL au nevoie de AUR pentru a-și realiza majoritățile. Simion a fost lăsat să candideze de către toate instanțele, spre deosebire de Diana Șoșoacă, al cărei avânt a fost oprit de Curtea Constituțională. La Simion, Curtea Constituțională nu s-a băgat, lăsându-l pe căpitanul AUR să răspundă în fața judecătorilor de la Curtea Miracolelor. Mai discreți, dar de multe ori mult mai necruțători și mai degrabă vărsători de sânge de țepar.

De ce n-a intervenit Curtea Constitutionala în cazul lui Simion

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ