Calitatea leadership-ului politic în raport cu interesele de partid: „Oamenii au votat ‘raul mai mic’, alternativa fiind privita drept mai daunatoare” ANALIZA

România traversează o perioadă de tensiune politică și economică semnificativă, în care calitatea leadership-ului politic este pusă la încercare de provocări structurale persistente, de la corupție și infrastructură insuficient dezvoltată, până la deficiențe consistente în educație și sănătate. Cei mai vizibili lideri actuali, președintele Nicușor Dan și prim-ministrul Ilie Bolojan , s-au concentrat, în primele luni ale mandatului, pe două priorități fundamentale: restabilirea încrederii publice și încercarea de reforme pentru reducerea deficitului bugetar, în contextul în care societatea rămâne profund polarizată, iar partidele tradiționale au pierdut o parte semnificativă din autoritatea morală și politică. Această alegere, spun observatorii politicii de la noi, reflectă conștientizarea faptului că, fără stabilitate fiscală și credibilitate în fața cetățenilor și a partenerilor externi, orice inițiativă de reformă riscă să rămână teoretică sau superficial implementată. În paralel, acțiunile guvernamentale sunt îndreptate, cel puțin în teorie, spre a eficientiza resursele publice și a iniția un proces necesar de reformă instituțională. Totuși, măsurile se desfășoară într-un context complicat de interese partinice puternice având în vedere că principalele partide de la guvernare temperează unele măsuri pentru a-și proteja influența în deciziile administrative și controlul asupra entităților publice. Rezultatul este un leadership politic format din câțiva oameni cu voință și competență tehnică, dar limitat de constrângeri instituționale și presiuni politice, ceea ce reduce vizibilitatea impactului măsurilor în viața de zi cu zi a cetățenilor. Ads Eficiența guvernamentală în domeniile structurale este astfel variabilă după trei luni în fruntea statului. Deciziile sunt percepute de societate ca insuficiente sau lente, iar succesul real depinde de capacitatea liderilor de a transforma măsurile fiscale în beneficii vizibile pentru cetățeni, de a consolida încrederea publică și de a menține un ritm echilibrat al măsurilor dăunătoare. Toamna nu e facuta sa fii singur. Descopera cine te asteapta pe Sentimente.ro Politologul Dan Drăghia, lector asociat la Universitatea din București, a vorbit, într-o analiză pentru Ziare.com, despre calitatea leadership-ului politic actual din România, în contextul provocărilor structurale precum corupția, infrastructura, educația și sănătatea. Acesta remarcă faptul că România se confruntă cu probleme „supra-structurale” care cer soluții prioritare: scăderea încrederii publice și deficitul bugetar. Analistul politic a explicat de ce restul provocărilor politice și sociale decurg, în opinia sa, din aceste două dezechilibre. Ads Problemele supra-structurale grave Întrebat cum evaluează calitatea actuală a leadership-ului politic din România în raport cu provocările structurale (corupție, infrastructură, educație, sănătate) și în ce măsură politicienii de la guvernare reușesc să răspundă nevoilor societății versus intereselor de partid, politologul spune că leadership-ul actual - „răul mai mic”, așa cum e perceput de alegători - reflectă decizia publică, alte variante de vot nefiind o opțiune viabilă. „Din păcate, România de azi are niște probleme supra-structurale mai grave de rezolvat: încrederea publică și deficitul bugetar. Iar la dispoziție avem o societate polarizată, partide tradiționale slăbite și un val de supărare identitară. Politic vorbind, leadership-ul este cel votat de oameni, ‘răul mai mic’ cum se spune, alternativa fiind privită drept mai dăunătoare. Din ce văd eu, atât președintele Nicușor Dan, cât și prim-ministrul Ilie Bolojan abordează cu prioritate încrederea și deficitul. Restul provocărilor menționate de dvs. decurg din acestea. Cu un buget în suferință și fără încredere, acțiunile mai îndrăznețe din ultimele luni la adresa corupției pot ajuta infrastructura, educația și sănătatea prin eficientizarea resurselor. Se putea face mai mult și în aceste domenii, mai ales în educație, esențială în aceste vremuri tulburi, dar guvernul a decis că prioritar este deficitul bugetar”, a spus Dan Drăghia în analiza sa pentru Ziare.com. Ads Partidele care temperează acțiunile guvernului Politologul menționează interesele de partid, care limitează acțiunile guvernului de reformă. Dan Drăghia a indicat și opoziția „suveranistă”, pe care o consideră, de asemenea, neconsecventă. „Aici intervin însă interesele de partid, care, în esență, sunt legate de păstrarea ponderii la decizie a PSD , UDMR și a unei părți din PNL și temperează multe din acțiunile guvernului de reformă în domeniile mai sus menționate. Iar aceste interese intră în conflict cu dorința de schimbare a majorității românilor, exprimată la vot. Dar nici opoziția așa-zis ‘suveranistă’ nu pare mai consecventă în acest sens, având dese momente de blocare a unor inițiative reformiste cerute de societate, cum sunt veniturile speciale sau reorganizarea unor entități publice privilegiate”, a opinat Dan Drăghia pentru Ziare.com.

Calitatea leadership-ului politic în raport cu interesele de partid: „Oamenii au votat ‘raul mai mic’, alternativa fiind privita drept mai daunatoare” ANALIZA

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ