Drept la replica al fostei judecatoare Camelia Bogdan

Solicitare publicare drept la replică – Camelia BogdanCătre: Redacția Evenimentul Zilei (EVZ)Subsemnata, Camelia Bogdan, fost judecător, vă transmit atașat dreptul la replică formulat în temeiul art. 30 alin. (6) din Constituția României, ca reacție la articolul semnat de domnul Adrian Toni Neacșu, intitulat „O decizie radicală și fără precedent”, publicat pe platforma dumneavoastră în data de 13 septembrie 2025.Domnul Neacșu este o persoană condamnată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fapte de corupție, inclusiv participație improprie la abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals. În plus, a fost avocat al fundației FACIAS în procesul intentat de Inspecția Judiciară împotriva subsemnatei, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind imparțialitatea și credibilitatea opiniilor exprimate.Promovarea unui avocat compromis ca voce credibilă împotriva unui judecător cu recunoaștere internațională în materia recuperării produsului infracțiunii este profund nocivă pentru climatul juridic și pentru încrederea publicului în sistemul de justiție. Propagarea ideii că un magistrat care a aplicat standardele CEDO și ale acquis-ului comunitar merită să fie condamnat definitiv în cameră preliminară, fără respectarea dreptului la un proces echitabil, este o formă gravă de manipulare și denaturare a principiilor statului de drept.Vă solicit publicarea integrală a dreptului la replică transmis, în termenul legal prevăzut. În caz contrar, voi iniția acțiuni în justiție împotriva publicației dumneavoastră pentru încălcarea dreptului la apărare și la reputație, precum și sesizarea organismelor internaționale competente.Totodată, solicit Baroului din care face parte domnul Adrian Toni Neacșu să analizeze conduita acestuia și să ia măsurile necesare pentru restaurarea climatului legal și profesional în spațiul public, în conformitate cu obligațiile deontologice ale profesiei de avocat.Vă mulțumesc anticipat pentru confirmarea primirii și pentru publicarea replicii.Cu considerație,Camelia BogdanDrept la replica Camelia BogdanSubsemnata, Camelia Bogdan, fost judecător in dosarul ICA, solutionat in complet colegial cu judecatorul Mihai Mihalcea, desemnati prin hotarare a Colegiului de conducere a Curtii de Apel Bucuresti de catre doamna Lia Savonea, în virtutea dreptului la replică consacrat de art. 30 alin. (6) din Constituția României și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind protecția reputației profesionale, formulez prezenta replica:Profilul moral și profesional al domnului Adrian Toni NeacșuDomnul Adrian Toni Neacșu este un fost judecător și avocat, condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fapte de corupție, inclusiv participație improprie la abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals. În ciuda acestei condamnări, domnul Neacșu continuă să se exprime public pe teme de justiție, inclusiv în dosare în care are un istoric de implicare personală. A fost avocat al fundației FACIAS în procesul intentat de Inspecția Judiciară împotriva subsemnatei, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind imparțialitatea, credibilitatea și etica profesională a opiniilor exprimate. Prezentarea sa ca expert în justiție, în ciuda condamnării penale și a conflictului de interese evident, este profund problematică și contravine standardelor de integritate care ar trebui să guverneze spațiul public și jurnalistic.Confiscarea în dosarul ICAÎn dosarul ICA, instanțele au dispus confiscarea produsului infracțiunii de spălare a banilor, inclusiv de la terți, în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. e) și alin. (6) Cod penal, art. 33 din Legea nr. 656/2002, precum și cu standardele internaționale consacrate de FATF, CETS 198 și jurisprudența CEDO.Confiscarea a fost dispusă asupra bunurilor dobândite prin fapta penală, bunurilor și banilor obținuți din exploatarea acestora, bunurilor produse de acestea și beneficiilor indirecte rezultate din reinvestirea produsului infracțiunii, conjunct cu repararea prejudiciului infractiunii. Instanța a reținut că GRIVCO SA și Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA sunt entități controlate de inculpatul Dan Voiculescu, beneficiar real, care a dispus de bunuri dobândite prin fapte penale, inclusiv prin donații către fiicele sale.Decizia CEDO Voiculescu v. RomâniaÎn decizia pronunțată la 22 februarie 2022 în cauza Voiculescu și alții împotriva României (cererea nr. 502/15 și altele), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat măsura sechestrului instituită asupra bunurilor reclamantelor, fiicele lui Dan Voiculescu și societățile comerciale controlate de acesta.Curtea a constatat că măsura sechestrului nu a constituit o pedeapsă în sensul art. 7 din Convenție, întrucât reclamantele nu fuseseră condamnate penal. De asemenea, Curtea a reținut că procedura națională a oferit reclamantelor o oportunitate rezonabilă de a-și susține cauza, iar ingerința în dreptul de proprietate nu a fost disproporționată față de obiectivul legitim urmărit.CEDO a subliniat că măsura sechestrului era conformă cu interesele generale ale societății și că instanțele naționale au analizat argumentele reclamantelor într-o manieră motivată și echitabilă. Prin urmare, cererile au fost declarate inadmisibile.În dosarul ICA, instanțele au dispus confiscarea produsului infracțiunii de spălare a banilor, inclusiv de la terți, în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. e) și alin. (6) Cod penal, art. 33 din Legea nr. 656/2002, precum și cu standardele internaționale consacrate de FATF, CETS 198 și jurisprudența CEDO (Silickiene c. Lituania, Bongiorno c. Italia, Welch c. UK).Confiscarea a fost dispusă asupra:bunurilor dobândite prin fapta penală;bunurilor și banilor obținuți din exploatarea acestora;bunurilor produse de acestea;beneficiilor indirecte rezultate din reinvestirea produsului infracțiunii.Instanța a reținut că GRIVCO SA și Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA sunt entități controlate de inculpatul Dan Voiculescu, beneficiar real, care a dispus de bunuri dobândite prin fapte penale, inclusiv prin donații către fiicele sale. Confiscarea de la terți a fost justificată prin poziționarea bunurilor în patrimoniile acestora, în scopul disimulării provenienței ilicite, în conformitate cu jurisprudența CEDO.Se cuvine evidentiat cum doamna Lia Savonea incalca jurispurdenta CEDO in favorea condamnatului DAN VOICULESCU.1. Confiscarea de la terți – standarde CEDO și aplicarea în dosarul ICACurtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că confiscarea bunurilor de la terți este permisă dacă se respectă următoarele condiții:- Există o legătură directă între bunurile confiscate și infracțiunea comisă.- Terții au fost implicați procedural, au fost citați, au avut acces la dosar, au putut contesta măsura și au beneficiat de apărare.- Măsura este proporțională și justificată de un interes public legitim.În cauza Voiculescu și alții împotriva României (cererea nr. 502/2015), CEDO a constatat că:„Instanța națională a menținut măsura sechestrului dispusă în cauză, considerând că prin instituirea sechestrului asupra produselor directe ale infracțiunii [...] sunt respectate pe deplin dispozițiile legislației penale și ale Constituției.”„Reclamantele au avut posibilitatea de a-și susține cauza personal și prin reprezentanți legali aleși [...] instanța națională a analizat – și a respins cu motivare suficientă – argumentele reclamantelor potrivit cărora bunurile în cauză nu reprezentau produse ale infracțiunii.”„Ingerința în exercitarea de către reclamante a dreptului la respectarea bunurilor lor nu era disproporționată față de obiectivul legitim urmărit.”Această jurisprudență confirmă că măsurile de confiscare dispuse în dosarul ICA au fost conforme cu standardele europene privind protecția dreptului de proprietate și dreptul la un proces echitabil.2. Lipsa de imparțialitate a judecătorilor – standarde CEDO și analiza în contextul dosarului ICAImparțialitatea judecătorului este analizată în două dimensiuni:- Subiectivă – dacă există dovezi că judecătorul are o opinie personală sau un interes în cauză.- Obiectivă – dacă există aparențe rezonabile care pot pune la îndoială imparțialitatea, chiar și fără intenție.În cauza Voiculescu și alții, CEDO a concluzionat:„Nu există aparențe ale unei lipse obiective sau subiective de imparțialitate din partea judecătorilor din completul de apel.”În dosarul nr. 2655/1/2023, încheierea pronunțată de doamna judecător Lia Savonea ridică serioase semne de întrebare privind imparțialitatea:- A fost implicată în repartizarea dosarului ICA în 2014.- A fost declarată incompatibilă de CSM în 2017, iar documentele au fost ignorate.- A reținut o infracțiune prescrisă, fără procedură penală, fără audiere și fără calitate procesuală.Aceste elemente pot fi interpretate ca indicii obiective de lipsă de imparțialitate, contrar jurisprudenței CEDO.Imperativul respectarii de catre judecatori a Constitutiei Romaniei, CEDO si aquis-ului comunitarRecuperarea produsului infractiunii in cauzele de spalare de bani cu caracter autonom are loc atat prin masuri de confiscare, cat si prin masuri de reparare a prejudiciului infractiunii, aplicandu-se principiul full compensation. Eu impreuna cu colegul Mihai Mihalcea nu am aplicat Directive netranspuse in cazul ICA, ci Legea romana, interpretata in lumina standardelor CEDO, conform Constitutiei Romaniei. Am evocat bineinteles calendarul UE, aquis-ul comunitar fiind obligatoriu conform 148 din Constitutia Romaniei.În perioada de transpunere a unei directive europene, statele membre au obligația de abținere – adică nu au voie să adopte măsuri contrare obiectivelor directivei, chiar dacă aceasta nu a fost încă transpusă în legislația națională.Această obligație derivă din jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a statuat că:„În perioada de transpunere, statele membre trebuie să se abțină de la adoptarea unor dispoziții care ar putea compromite în mod grav rezultatul scontat al directivei.”(CJUE, cauza C-129/96 Inter-Environnement Wallonie)Ce înseamnă concret această obligație?Directiva produce efecte indirecte chiar înainte de transpunere, prin obligația de abținere.Autoritățile naționale nu pot adopta norme contrare sau care ar face imposibilă aplicarea directivei ulterior.Instanțele naționale pot interpreta legislația existentă în lumina directivei, chiar dacă aceasta nu a fost încă transpusă.Relevanță pentru dosarul ICAÎn dosarul ICA, instanțele au interpretat NORMELE INTERNE privind confiscarea în lumina standardelor CEDO și a acquis-ului comunitar, respectând obligația de abținere și anticipând transpunerea directivei 2014/42/UE privind confiscarea de la terți.Această abordare este perfect legală și conformă cu dreptul european, iar orice afirmație contrară ignoră obligațiile internaționale asumate de România ca stat membru UE.Vă solicit publicarea replicii în termenul legal prevăzut de legislația națională, cu mențiunea că, în caz de refuz, voi sesiza instanțele competente și organismele internaționale privind încălcarea dreptului la apărare și la reputație.Cu considerație,Camelia Bogdan

Drept la replica al fostei judecatoare Camelia Bogdan

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ