Fara precedent: politistii cer ca AI-ul sa înlocuiasca judecatorii, în România. Reactiile specialistilor în drept

Un sindicat al polițiștilor a transmis o propunere către Ministerul Justiției, prin care a solicitat ca inteligența artificială (AI) să fie introdusă în justiție, astfel încât soluționarea litigiilor de contencios administrativ să nu mai fie soluționate de judecători umani. Mai exact, potrivit Sindicatului Național Pro Lex , inițiativa urmărește „crearea și implementarea unui Sistem de Soluționare Automată (SSA) bazat pe inteligență artificială, destinat soluționării cauzelor administrative cu respectarea deplină a principiilor legalității, imparțialității, echității și protecției drepturilor fundamentale”. Proiectul de lege propus de Sindicatul Pro Lex prevede integrarea în sistemul automatizat a tuturor actelor normative interne, a deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deciziilor Curții Constituționale a României ( CCR ), precum și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Sindicaliștii aduc drept argument „precedentul recent creat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a intervenit legislativ pentru accelerarea soluționării proceselor din domeniul salarizării și prestațiilor sociale, recunoscându-se astfel oficial necesitatea eficientizării actului de justiție și protejării bugetului public”. Astfel, Sindicatul Național Pro Lex „consideră că România trebuie să valorifice aceste tendințe și să adopte măsuri legislative curajoase, în beneficiul cetățenilor, al statului de drept și al sistemului de justiție”. Ads În rândul juriștilor și al specialiștilor în administrație publică, opiniile sunt împărțite, referitoare la necesitatea, beneficiile, respectiv fezabilitatea introducerii AI-ului în instituțiile publice. Silvia Uscov, avocat: „Delegarea completă a actului de justiție către sisteme automatizate este incompatibilă cu principiile fundamentale ale statului de drept” În opinia Silviei Uscov , inițiativa sindicaliștilor de la Pro Lex prezintă deficiențe majore și ridică probleme constituționale. „Proiectul legislativ propus de Sindicatul Pro Lex privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) în soluționarea litigiilor de contencios administrativ prezintă deficiențe majore, ce îl fac neviabil în forma actuală. Propunerea contravine principiului separației puterilor în stat și dreptului la un proces echitabil, delegând actul de justiție unui sistem automat, încălcând astfel art. 124 din Constituție. Proiectul supraevaluează dramatic capacitățile actuale ale sistemelor de IA, care nu pot interpreta autentic ‘spiritul legii’ sau realiza un raționament juridic veritabil. Ads Contrar afirmațiilor din proiect, sistemele de IA nu sunt imparțiale în mod inerent, ci perpetuează și amplifică prejudecățile existente în jurisprudența pe care o procesează. De asemenea, un astfel de sistem va ‘mesteca’ și deciziile eronate, perpetuându-le sistematic și creând un efect de feedback negativ”, a precizat Silvia Uscov, avocat, pentru Ziare.com . Implementarea unui astfel de proiect ar presupune multiple vulnerabilități, avertizează juristul. „Din perspectiva drepturilor procesuale, proiectul limitează drastic căile de atac, eliminând controlul substanțial asupra interpretării și aplicării legii. Totodată, sunt ignorate riscurile semnificative de securitate cibernetică asociate cu un astfel de sistem centralizat. Considerăm că acest proiect a fost înaintat mai degrabă pentru a genera dezbateri publice decât ca propunere legislativă serioasă, aspect confirmat de forma sa superficială și de nerespectarea elementelor esențiale de tehnică legislativă. Deși IA poate contribui la eficientizarea unor aspecte administrative ale sistemului judiciar, delegarea completă a actului de justiție către sisteme automatizate este incompatibilă cu principiile fundamentale ale statului de drept”, a concluzionat Uscov. Ads Anca Elena Bălășoiu, avocat: „Trebuie bifate niște etape, în mod transparent, pentru a nu decredibiliza actul de justiție” Anca Elena Bălășoiu crede că includerea tehnologiilor de tip AI este fezabilă, însă trebuie făcută cu pași mărunți. „Sunt rezervată în a crede că se va ajunge la utilizarea unui judecător virtual. Totuși, cred că mai avem de făcut niște pași până acolo, dar asta nu înseamnă cu putem exclude complet pe viitor, acest scenariu. Iată, sindicatul Pro Lex a identificat foarte bine această problematică a spețelor similare, ce trebuie soluționate într-un mod cât mai eficient. Din păcate, atunci când vine vorba despre pensii, drepturi salariale, se întâmplă foarte des ca la aceeași instanță, la complete de judecată diferite, să apară soluții diferite, pe aceeași speță, ceea ce este de evitat: se ajunge la situații de discriminare între angajați și în diverse situații neplăcute. Ads Propunerea este foarte bună, însă ar trebui să fie făcuți anumiți pași pentru a se realiza introducerea AI-ului, în etape transparente, pentru a nu decredibiliza actul de justiție. AI-ul este utilizat deja de magistrați, tentația este foarte mare, vorbim despre instrument de lucru eficient. Însă, cred foarte mult în elementul uman în actul de justiție și nu cred că în acest moment, inteligența artificială ar trebui să înlocuiască actul de justiție, complet. Dar la rezumarea situației de fapt sau la eficientizarea anumitor etape dintr-o procedură administrativă de exemplu, cred că se poate folosi cu succes”, a comentat Anca Elena Bălășoiu, avocat, pentru Ziare.com . Inevitabil, evoluția AI-ului va genera modificări legislative. „Referitor la proiectul menționat al Pro Lex, este o inițiativă legitimă, îi înțeleg scopul. Sunt niște aspecte generale propuse de sindicaliști, în ideea soluționării și eficientizării unor spețe de același gen și pentru a nu mai avea soluții contradictorii, mi se pare un demers binevenit. Ads La acest moment sunt foarte multe evenimente, conferințe juridice la care participă reprezentanți din toate profesiile juridice, pentru a se identifica aceste necesități, de adaptare a legislației, în contextul evoluției AI-ului. Și este foarte bine că se întâmplă asta. Dar nu cred că trebuie să ne grăbim cu o concluzie, trebuie să identificăm necesitățile sistemului nostru juridic, necesitățile noastre ca societate, pentru că până la urmă, dacă vorbim despre Constituție, vorbim despre legea fundamentală și ar putea exista în viitor o modificare a acesteia, respectiv a legilor organice. Evident, decizii luate în raport cu realitatea socială dintr-un anumit moment”, a precizat Bălășoiu. În plus, juristul avertizează asupra faptului că propunerea fundamentată de sindicaliști, în baza „precedentului” OUG nr. 62/2024 nu reprezintă un fundament solid. „OUG nr. 62/2024 nu face referire decât la utilizarea poștei electronice, pentru a transmite un mesaj în masă, nu se referă la AI”, a declarat Anca Elena Bălășoiu. Ads Andrei Săvescu, profesor de cyberlaw Andrei Săvescu , profesor la Universitatea Titu Maiorescu din București, crede că AI-ul poate fi asimilat la nivel oficial, în sistemul judiciar, dar o inițiativă precum cea a sindicaliștilor nu poate fi luată în calcul pentru viitorul apropiat. În plus, cadrul universitar avertizează asupra faptului că factorul uman are un rol determinant în actul de justiție, ce nu poate fi substituit. „Inițiativa Pro Lex dă expresie unei nevoi reale, cea de previzibilitate a justiției. Totodată, inițiativa propune o rezolvare, respectiv întărirea elementului de raționalitate care este foarte prezent în hotărârile judecătorești. Eu personal apreciez ideea Pro Lex, ba chiar mai mult decât atât, cred că acesta este viitorul în domeniul justiției, însă lucrurile trebuie abordate cu înțelepciune, cu moderație. Inteligențele Artificiale sunt, într-adevăr, foarte raționale, însă hotărârile judecătorești nu sunt soluții automate, ci sunt date de judecători care iau în considerare un complex de factori, nu doar litera legii în mod strict. Ads Bunăoară, judecătorii au experiență profesională și experiență de viață, care se regăsesc în hotărârile judecătorești, iar aceste aspecte sunt foarte dificil de acoperit de către inteligența artificială. În concluzie, cred că este o inițiativă foarte bună, însă nu este momentul acum”, a declarat Andrei Săvescu, autor al cărții Cyberlaw Elements , pentru Ziare.com . Claudiu Năsui , fost ministru al Economiei: „Nu cred că un astfel de proiect are șanse de implementare” Claudiu Năsui , fost ministru al Economiei, crede că AI-ul nu va fi implementat în administrația publică, pentru a eficientiza procesele birocratice și pentru a economisi bani de la bugetul public, așa cum susțin sindicaliștii. Astfel, șansele ca AI-ul să fie implementat în sistemul judiciar sunt și mai mici, în opinia economistului. „Susțin o astfel de măsură. La nivel neoficial, deja cred că se folosește AI-ul în rândul juriștilor, inclusiv al magistraților. Implementarea unui astfel de proiect ar trebui să presupună că după ce AI-ul generează soluția respectivă, există un judecător, deci un om care verifică și semnează. Dacă există probleme, evident că va exista calea de atac. AI-ul este până la urmă un generator de text, care bineînțeles, are rate de halucinație. Și omul este supus greșelii, de asemenea. Oricum, nu cred că un astfel de proiect are șanse de implementare. La nivelul administrației centrale nu sunt dorite astfel de măsuri, din sfera inovației. Nu cred că AI-ul, care până la urmă ar fi un asistent, va scoate din câmpul muncii judecători sau avocați. În ceea ce privește integrarea AI-ului în diverse procese administrative, nici aici nu va avea efect, pentru că motivele pentru care în zona birocratică există atât de mulți bugetari nu are legătură cu lipsa accesului la tehnologie, ci mai degrabă pe motive politice. Există mulți angajați de partid în sistem, unii sunt greu de dat afară, potrivit legii”, a declarat Năsui, pentru Ziare.com .

Fara precedent: politistii cer ca AI-ul sa înlocuiasca judecatorii, în România. Reactiile specialistilor în drept

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ