Când spui gen Z, spui flexibilitate, tehnologie, pragmatism, inovaţie, sens şi curaj. Tinerii de astăzi vor să găsească sensul în tot ceea ce fac, vor să simtă că aduc un plus în comunitatea lor, sunt deschişi, flexibili şi au curaj să spună ce gândesc, ce simt şi ce cred cu adevărat.

♦ Generaţia Z schimbă regulile jocului: este pragmatică, curajoasă, caută sens şi flexibilitate, pune accent pe practică şi autonomie, dar cere în acelaşi timp atenţie, mentorat şi sprijin. Pentru universităţi, profesori şi companii, provocarea este clară – să creeze medii de învăţare şi de lucru adaptate unei generaţii care îşi caută propria cale şi care vrea ca vocea să-i fie auzită.

Când spui gen Z, spui flexibilitate, tehnologie, pragmatism, inovaţie, sens şi curaj. Tinerii de astăzi vor să găsească sensul în tot ceea ce fac, vor să simtă că aduc un plus în comunitatea lor, sunt deschişi, flexibili şi au curaj să spună ce gândesc, ce simt şi ce cred cu adevărat.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante concluzii ale unei discuţii cu reprezentanţi ai Facultăţii de ştiinţe economice şi gestiunea afacerilor (FSEGA) a Universităţii Babeş-Bolyai, studenţi, absolvenţi, care au fost prezenţi în cadrul ediţiei speciale a emisiunii ZF Live de la Cluj – lansarea suplimentului Gen Z Student, realizat de ZF în parteneriat cu Banca Transilvania.

„Generaţiile de acum sunt ceva cu totul nou pentru noi prin ceea ce fac, prin capacitatea lor de accesare a tehnologiei şi inclusiv prin comportamentul pe care îl au în actul educaţional şi în procesul de învăţare. Pentru noi, tinerii de azi, reprezintă o provocare majoră“, spune conf. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă, decan ales al FSEGA.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj rămâne unul dintre cele mai dinamice centre educaţionale din România. Cu peste 8.400 de studenţi doar la FSEGA şi aproximativ 45.000 în întreaga universitate, mediul academic clujean este astăzi pus faţă în faţă cu una dintre cele mai mari provocări: adaptarea la noile generaţii.

„Generaţia actuală îmi place foarte mult, e o generaţie cu un nivel de cunoştinţe ridicat. E o generaţie incredibilă. Sigur că sunt şi probleme de atenţie şi răbdare, dar la nivelul informaţiilor şi al expertizei e o generaţie foarte bună“, spune Sergiu Mircea, director executiv marketing şi comunicare, Banca Transilvania, prezent de asemenea în ediţia specială a emisiunii ZF Live de la UBB Cluj.

Prorectorul UBB Alexandra Muţiu subliniază că generaţia actuală caută sens şi implicare în tot ceea ce face – de la cursuri până la jobul pe care îl aleg. Tinerii vor să simtă că aduc valoare în comunitate şi că ceea ce fac are un scop bine definit.

„Studenţii de astăzi vor să construiască relaţii, vor ca profesorii să le arate că le pasă. Sunt orientaţi către a găsi un rost în ceea ce fac. Spre deosebire de generaţiile anterioare, ei se implică foarte mult în voluntariat şi activităţi extracuriculare“, a explicat ea.

Generaţia Z schimbă regulile jocului: este pragmatică, curajoasă, caută sens şi flexibilitate, pune accent pe practică şi autonomie, dar cere în acelaşi timp atenţie, mentorat şi sprijin.

Pentru universităţi, profesori şi companii, provocarea este clară – să creeze medii de învăţare şi de lucru adaptate unei generaţii care îşi caută propria cale şi care vrea ca vocea să-i fie auzită.

Conf. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă, decan ales al FSEGA

♦ Noi concurăm cu mall-ul pentru a-i ţine pe studenţi în spaţiul facultăţii noastre. Ei au la dispoziţie o serie de spaţii, lounge-uri dedicate lor, în care pot lucra, inclusiv bibliotecă şi cantină – toate pentru a-i atrage la şcoală chiar şi atunci când nu au cursuri. Vrem ca facultatea să fie un loc de întâlnire. Vrem să aducem spaţiile fizice ale facultăţilor cât mai aproape de ceea ce găsim în companii, astfel încât, atunci când un student face tranziţia de la şcoală la corporaţie, acomodarea să fie imediată.

♦O provocare majoră pentru facultatea noastră este să facem previziuni privind modul în care va arăta lumea în care studentul nostru va lucra, pentru că acolo trebuie să îl trimitem. Trebuie să fie pregătit pentru viitor.

♦Un aspect care îmi place foarte mult la generaţia de astăzi este faptul că tinerii sunt pragmatici. Pun două întrebări foarte simple: „Cu ce mă ajută cursul respectiv?” şi „După ce termin facultatea, ce pot să fac?”.

Alexandra Muţiu, prorector, UBB (Universitatea Babeş-Bolyai)

♦Când termină facultatea, pentru a face faţă lumii de astăzi, tinerii trebuie să fie echipaţi cu curiozitate, cu capacitate de rezilienţă – greşim, dar e important să ne ridicăm şi să mergem mai departe – şi cu determinare.

♦Însă nu au suficientă cunoaştere pentru a-şi dezvolta determinarea. Cred că acest lucru este fundamental pentru ca cineva să ia o decizie asumată şi să ştie ce variante ar putea avea. Dacă nu ne gândim la ele, nu putem avea un obiectiv, nu ştim dacă rezonăm cu acel obiectiv şi atunci mergem ca într-o barcă fără vâsle – unde ne duce viaţa, acolo mergem.

♦Pe vremea mea, ne doream să avem un loc de muncă pentru a câştiga bani. Standardele tinerilor de astăzi au crescut, dar e important şi ce pot ei să ofere.

Dana Corcheş, head of executive development, FSEGA

♦După o carieră bancară de 23 de ani, anul trecut m-am alăturat echipei FSEGA şi coordonez departamentul de educaţie executivă. Viziunea este să facem din FSEGA un hub regional, unde liderii să poată veni, să se formeze şi să transforme comunităţile locale şi ţara.

♦Avem active două programe: unu în colaborare cu Universitatea din Carolina de Nord şi unu cu Columbia Business School. Suntem pe punctul de a lansa un nou program pe zona financiară.

♦Tot ceea ce înseamnă curriculă trebuie dezvoltat împreună cu oamenii din companii. Trebuie să îi expunem pe studenţi la învăţare practică. Studenţii de azi îşi doresc învăţare practică, modele şi vor să fie ascultaţi.

Sergiu Mircea, director executiv marketing şi comunicare, Banca Transilvania

♦E în ADN-ul băncii să fie aproape de studenţi, să recruteze, iar noi avem şi un know-how foarte bun despre cum arată generaţia Z, din perspectiva faptului că avem o poziţie dominantă ca bancă pe segmentul tinerilor – în segmentul de vârstă 20-30 de ani, avem o cotă de piaţă de aproape 50%.

♦Cel mai important avantaj al unui job într-o bancă este acela că te organizezi, devii mai responsabil – ceea ce e esenţial la 20 de ani. Dacă eşti bine organizat, şansele tale de succes sunt mult mai mari.

♦Tinerii se îndreaptă acum mai degrabă către economisire. Noi forţăm creditarea, ei forţează economisirea. Tinerii folosesc produse improvizate de economisire, cum ar fi round-up-ul. Mulţi tineri au activat opţiunea round-up la card – faci o tranzacţie de 6 lei, se rotunjeşte la 10, iar diferenţa merge în contul de economii. La final de lună ai pus deoparte banii pentru o ieşire.

Conf. univ. dr. Rácz Béla Gergely

♦Predau microeconomie şi le spun studenţilor că este o disciplină prin care vor înţelege lumea. Vor folosi formulele, dar prin înţelegerea lor vor reuşi să înţeleagă şi economia, şi lumea.

♦Majoritatea tinerilor din generaţia Z vor să devină antreprenori. Fie că fac Medicina, Dreptul sau Psihologia, toţi caută libertate şi se gândesc să îşi deschidă ulterior propria afacere.

♦Nu cred că este posibil pentru studenţii de aici şi pentru tinerii din generaţia Z să construiască o carieră pe viaţă, să rămână cu aceeaşi profesie. Cred că vor fi mulţi care îşi vor schimba traiectoria.

Mihai Lăcătuş, student senator, FSEGA

♦Fac reprezentanţă studenţească pentru că vreau să aduc o schimbare în bine pentru societate. Cred că, înainte de a schimba ţara, e important să ne schimbăm pe noi, să schimbăm ceva în bula noastră, în propria facultate şi universitate.

♦Îmi doresc o carieră didactică. Îmi doresc să profesez atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel universitar. Îmi doresc să fac cercetare ştiinţifică, dar mă văd şi într-un job într-o multinaţională sau în domeniul politicilor publice.

♦După ce terminăm o facultate, oare ne vom găsi un job în domeniul pe care l-am studiat? Aceasta este una dintre temerile generaţiei noastre.

Paul Şandru, student masterand, FSEGA

♦Pentru că nu am foarte multă experienţă, consider că ar trebui întâi să învăţ. Pentru început, cred că 3.000 de lei ar fi un salariu bun de pornire. Am lucrat pe timpul facultăţii, dar nu în domeniu, ci într-un call-center, pentru a-mi asigura un venit în plus.

♦Dream jobul meu ar fi ceva creativ, care să îmbine şi partea tehnică.

♦Mi-ar plăcea să lucrez pentru Disney sau 5 to go, pe partea de marketing.

Ilinca Oniciuc, studentă masterandă, FSEGA

♦Suntem curioşi, aspirăm la foarte multe lucruri, dar nu ştim pe unde să o apucăm pentru că avem foarte multe opţiuni. Simţim nevoia de o orientare, de o îndrumare. Cred că suntem o generaţie care, chiar şi aşa, îşi găseşte uşor-uşor drumul.

♦Studiez marketingul şi mi-aş dori ca atunci când o să cresc mai mare decât sunt acum să ajung să creez conţinut, să inspir oamenii, să îmi las amprenta.

♦Cel mai util lucru învăţat la facultate a fost să mă las să explorez, să fiu creativă, să ies din zona de confort – pentru că asta te face remarcat.

Claudiu Simulescu, student masterand, FSEGA

♦Mi-ar plăcea să lucrez la TikTok. Aş vrea să aplic pe viitor, e un obiectiv. În România, mi-ar plăcea să lucrez într-o corporaţie, să fac marketing şi reclame chiar şi pentru un brand de hârtie igienică.

♦Pentru România, îmi doresc o dezvoltare din punct de vedere economic sau măcar o stabilizare. În rest, îmi doresc pace în lume.

♦Un salariu ideal pentru mine ar fi de 6.000 de lei net, dar având în vedere că suntem în Cluj, aş plusa cu 15-20%, deci aş merge spre 7.000 de lei. În prezent, lucrez ca freelancer, ocupându-mă de administrarea conturilor de social media pentru anumiţi clienţi.

Radu Vădan, antreprenor, fondator Lemnia Furniture şi absolvent de Informatică, UBB

♦Sunt un IT-ist care a devenit tâmplar. A fost o alegere motivată de satisfacţia muncii, o alegere făcută pe baza instinctului.

♦Am pornit totul la nivel de hobby, am mers în paralel cu IT-ul o perioadă, iar în momentul în care am constatat că este ceva sustenabil din punct de vedere financiar, am trecut complet în partea de tâmplărie şi am renunţat la IT.

♦Şcoala ne învaţă să învăţăm, să studiem, să fim receptivi la informaţii noi, să nu plecăm cu concluzii gata formate.

Miruna Viziteu, studentă masterandă, FSEGA

♦Îmi place foarte mult România, la fel şi Clujul, şi nu mă pot vedea momentan în altă parte. Dar sunt deschisă la orice oportunităţi. Pentru mine a contat foarte mult să mă simt bine în oraşul în care urma să trăiesc.

♦Targetul meu acum este să îmi găsesc un job. Aş aplica la cât mai multe poziţii şi apoi aş aştepta să văd care este cea mai bună ofertă. Mi-ar plăcea să lucrez într-o organizaţie nonprofit în zona de educaţie, pe partea de marketing.

♦Noi, cei din generaţia Z, suntem foarte diferiţi, suntem o generaţie volatilă, avem multe tipuri diferite de oameni şi cred că asta ne face speciali.