Retea de propaganda rusa a capturat sute de site-uri în limba engleza. Cum a ajuns „Pravda” sa fie citata drept sursa credibila în Occident

Un nou raport al Institutului pentru Dialog Strategic (ISD) transmite un semnal de alarmă: sute de site-uri în limba engleză, de la publicații consacrate până la bloguri obscure, au ajuns să citeze materiale ale rețelei proruse „Pravda” ca și cum ar fi surse verificate. Practic, propaganda Kremlinului s-a infiltrat în mediul online global profitând de neglijență, volum și lipsa verificării, scrie The Guardian. Potrivit ISD, în peste 80% din cazuri, site-urile occidentale au preluat articolele „Pravda” fără nicio verificare, tratând rețeaua drept furnizor legitim de informație. În felul acesta, narațiunile Kremlinului au câștigat vizibilitate, relevanță și, cel mai grav, credibilitate. Deși guvernul francez a depistat operațiunea încă anul trecut, amploarea ei a explodat abia în 2024. O rețea construită pe straturi și extinsă pe trei continente „Pravda network” este proiectul lui Evgheni Șevcenko, originar din Crimeea , al cărui business TigerWeb a pornit în 2010. Primul site, Crimea News, a apărut în 2011. apartamente de vanzare bucuresti 2 camere Investigațiile VIGINUM arată că în 2013 exista deja o prim „ecosistem” de 147 de site-uri, orientate spre regiuni din Rusia și Ucraina . În 2022, a urmat o a doua rețea, cu 41 de site-uri țintind publicul rusofon din Ucraina. Ads Iar în iunie 2023, rețeaua a trecut la faza a treia: site-uri cu domeniul „pravda”, orientate spre publicul occidental. În martie 2024, au mai fost adăugate încă 31 de site-uri, dedicate Europei, Africii și Asiei. În total, în aprilie 2024, rețeaua avea cel puțin 224 de platforme, multe dintre ele reunite sub domeniul news-pravda.com. Datele din noiembrie 2023 arătau un trafic mediu de 31.000 de vizualizări pe lună — suficient pentru a alimenta motoare de căutare și modele AI. Strategia din spatele avalanșei de articole: control prin volum ISD constată că site-urile care ajung să citeze „Pravda” nu conștientizează consecințele. Prin simpla preluare a linkurilor, aceste platforme contribuie la indexarea materialelor în motoarele de căutare și chiar în seturile de date folosite de modelele lingvistice mari (LLM), ceea ce amplifică și mai mult efectul propagandei. Rețeaua a ajuns ca, în primăvara acestui an, să publice până la 23.000 de articole pe zi — un salt uriaș față de cele aproximativ 6.000 de până atunci. În total, cel puțin 3,6 milioane de materiale proruse sunt generate anual de „Pravda network”, iar experții suspectează că numărul real este mai mare. Ads Nina Jankowicz, specialistă în dezinformare, avertizează că „Pravda” s-a extins rapid în ultimul an, operând în mai multe limbi și încercând să se fixeze în cât mai multe regiuni. Unii cercetători cred că această explozie de conținut urmărește un obiectiv mult mai ambițios: „LLM grooming” — saturarea seturilor de date folosite pentru antrenarea modelelor AI. Într-un context în care chatboți populari au repetat deja narațiuni rusești despre „biolaboratoare americane” sau „mercenari francezi”, scenariul nu pare deloc fantezist. Infiltrare în presa occidentală și în social media ISD notează că aproximativ 40% dintre materialele preluate de site-uri influente se refereau la războiul din Ucraina. Restul acopereau subiecte variate: politica internă americană, știri economice, ba chiar și teme mondene, precum declarații atribuite lui Elon Musk . „Ecosistemul este atât de dens, încât a ajuns direct în fața oamenilor care cercetează Rusia”, explică Joseph Bodnar, cercetător ISD. El subliniază că au fost afectate publicații de toate tipurile, de la cele foarte respectate, până la site-uri minuscule cu înclinații ideologice diferite. Ads Jankowicz avertizează că, pe fondul scăderii interesului global pentru știrile despre război, rețeaua riscă să „uzurpe” complet modul în care este reflectată agresiunea Rusiei. Spațiile lăsate libere de mass-media sunt rapid umplute de materiale proruse, care apoi apar ca „rezultate legitime” în interogări făcute unor modele AI. Un raport anterior al ISD arăta că unul din cinci răspunsuri ale unor chatboți la întrebări despre războiul din Ucraina includea surse pro-Kremlin. ChatGPT și Grok au fost cele mai vulnerabile, în timp ce Gemini a respins cel mai des tentativele de manipulare.

Retea de propaganda rusa a capturat sute de site-uri în limba engleza. Cum a ajuns „Pravda” sa fie citata drept sursa credibila în Occident

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ