Autoritatile române par ca nu mai sunt confortabile cu atât de multi lucratori straini. „Domnul Predoiu sa mearga pe fir si sa vada cine face recrutare ‘la vagon’”

Într-o ieșire recentă, ministrul Afacerilor Interne, Catălin Predoiu, a atras atenția asupra fenomenului atragerii de către România a forței de muncă străină, arătând faptul că "nu gândim încă ce se întâmplă cu lucrătorii străini după ce vin în țară, astfel încât să nu ajungem în situația în care sunt unele state europene". "O politică responsabilă (privind migraţia legală n. red.) nu înseamnă doar deschiderea ușilor pentru a acoperi lipsurile economice. O politică responsabilă înseamnă și investiție în integrarea, formarea, dialogul cultural, echilibrul demografic. Un guvern inteligent, un parlament inteligent fac o proiecție, înțeleg de ce au nevoie, discută cu industriile despre ce tip de forță de muncă avem nevoie, cercetează în jur sau mai departe statele care pot exporta astfel de forță de muncă pe specializările respective, discută cu ele, intră în acorduri, asigură partea securitară, ca să poți să fii sigur că imporți specialiști în diverse profesii. Nu imporți specialiști în crimă organizată, de exemplu, sau alte tipuri de acte infracționale, până la terorism și mai departe, ai grijă ca acești oameni să cunoască cultura ta, să cunoască legile țării, să le respecte, să aibă un dialog corect cu majoritatea și să nu se ajungă la conflicte sau sectarisme, care uneori sfâșie țări foarte puternice și răvășesc orașe importante și comunități occidentale, în momentul acesta atâtea locuri au scăpat fenomenul din mână. Cine nu mă crede să meargă să viziteze cartierul Muhlenberg din Bruxelles, dacă are curaj", a spus Cătălin Predoiu, cu ocazia ”Migration Forum 2025 – Politici de migrație pentru o Europă rezilientă și competitivă”. Ads Astfel, prin această ieșire, statul român semnalează de la cel mai înalt nivel că este preocupat de integrarea lucrătorilor străini în societatea românească, respectiv lipsa acestei integrări. Mai mult, declarația acestuia vine în contextul în care au existat discuții intense între Ministerul Muncii și reprezentanții angajatorilor pe numărul de lucrători străini care să fie adus în România în 2026, Florin Manole dorind să reducă numărul acesta la 75.000, în vreme ce patronatele au solicitat majorarea contingentului de muncitori străini pentru 2026 la 150.000. În cele din urmă, însă, s-a convenit ca anul viitor Guvernul să elibereze cel mult 90.000 de permise de muncă pentru persoanele din afara UE și Spațiului Economic European (SEE). apartamente de vanzare bucuresti 2 camere Comentând acest subiect pentru Ziare.com, Corina Diaconu, managing director ABC Human Capital, a explicat faptul că România pare a fi mai degrabă într-o fază de gestionare cantitativă cu privire la problema lucrătorilor străini, nu de integrare reală a acestora. Ads Astfel, spune aceasta, statul se concentrează pe emiterea contingentelor și pe formalitățile de angajare , dar nu există politici clare de integrare a cetățenilor străini care vin să lucreze în țară - cursuri de limbă, orientare culturală, sprijin pentru educație pentru ei și/sau copiii lor (din moment ce o parte dintre ei vor rămâne probabil aici). „Comportamentul acesta este riscant, pentru că, așa cum vedem în alte state europene, lipsa integrării duce în timp la izolare , tensiuni sociale și probleme de coeziune. Pe de altă parte, și comunitățile de lucrători străini pot face mai mult: să caute contact cu societatea românească, să învețe limba, să participe la viața locală. Dar fără sprijin instituțional, e greu. Suntem așadar încă la început în a gândi integrarea, iar dacă nu începem acum, vom repeta cel mai probabil greșelile altora (doar cu întârziere, pentru că România nu fost neapărat în topul preferințelor dar începe să fie o soluție viabilă pentru multi). Este important să luăm atitudine și să gândim lucrurile în perspectivă pentru că aceste fenomene sociale de migrație își produc efectele lent, in timp, dar sigur”, spune Corina Diaconu. Ads Pe de altă parte, subiectul a fost comentat pentru Ziare.com și de cei de la agenția de recrutare Globalworker, care au arătat că statul român trebuie să vină cu soluții, iar cât privește declarațiile domnului Predoiu se pune întrebarea către cine le adresează: „către români, către angajatori, către cine?” Mai mult, Alexandru Andrițoiu, reprezentantul agenției, a arătat faptul că marea parte a agențiilor de recrutare și a celor care fac leasing de personal nu dau doi bani pe persoanele pe care le recrutează. Cu alte cuvinte, spune acesta, îi iau „la volum”, îi plasează în tot felul de blocuri, iar acolo „evident” că se creează un mini-ghetou, pentru că, adaugă Alexandru, trăiesc șase într-o cameră, sunt sute într-un bloc, ceea ce nu este integrare, ci exploatare. „Dacă domnul Predoiu vrea să facă ceva, să meargă în zonele acestea și să meargă de acolo pe fir și să vadă cine face recrutare 'la vagon'”, explică specialistul. Pe de altă parte, mai spune Alexandru, partea bună a ceea ce funcționează la noi este că MAI nu a lăsat să se recruteze muncitori străini din țările cu oameni care prezintă risc mare de a fi izolați atunci când ajung în societăți occidentale. Astfel, adaugă acesta, s-a recrutat preponderent din țări unde oamenii au o cultură docilă și care nu creează probleme. Ads „Arabii nu sunt recrutați în număr mare, iar la nivel european există mai multe acorduri bilaterale între țări europene cu Kenya, inclusiv în România există o deschidere pe zona aceasta, o țară care nu are un popor agresiv cum ar fi spre exemplu Marocul sau Tunisia. Și astfel noi nu avem încă un număr mare de pakistanezi sau de persoane din Afganistan precum au celelalte țări, unde ei generează toate problemele acestea în societate”, explică Alexandru Andrițoiu. Prin urmare, mai spune acesta, prin comparație, deși indienii, nepalezii, cei din Sri Lanka, Filipine, America de Sud, nu se integrează neapărat foarte ușor, nici nu creează probleme pe termen lung. Așadar, concluzionează specialistul, în acest caz autoritățile au făcut un lucru bun, în a nu lăsa să se obțină viză de muncă din țările cu probleme amintite anterior. „În Timișoara există zona de comunități din Sri Lanka care a fost ajutată de primărie să creeze evenimente la care vin și românii. Deci cumva ei sunt o comunitate destul de închegată și atunci se vede o dorință din ambele părți de a se întâlni la mijloc. Ei își mai aduc familiile, își duc copiii la școală, cei care reușesc să facă asta, pentru că e destul de scump să îți aduci familia aici ca străin”, mai spune Alexandru Andrițoiu. Nu în ultimul rând, acesta a oferit și un exemplu de bune practici din Danemarca, mai precis ideea autorităților de acolo de a nu îi așeza pe străini la marginea orașelor, unde se creează ghetouri în mod natural. În același timp, însă, arată Alexandru Andrițoiu, deși danezii au un sistem social mult mai evoluat, nici acolo nu au avut un succes „răsunător” în integrarea străinilor, dar este mult mai ridicat decât în alte țări.

Autoritatile române par ca nu mai sunt confortabile cu atât de multi lucratori straini. „Domnul Predoiu sa mearga pe fir si sa vada cine face recrutare ‘la vagon’”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ