Ce se întâmpla daca Iohannis îşi anunţa demisia din funcţia de preşedinte? Cine preia interimatul şi care sunt atribuţiile
Autor: Diana Nunut
Candidatul comun al coaliţiei la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a afirmat duminică seara, la TVR Info, că presupune că întâlnirea convocată de Iohannis la Cotroceni cu liderii coaliţiei
ar putea avea, ca variantă, posibilitatea ca acesta să îşi anunţe demisia din funcţia de preşedinte.
Presupunerea lui Crin Antonescu are loc şi în contextul în care luni, 10 februarie, începe procedura de suspendare a lui Iohannis din funcţie, la iniţiativa partidelor aflate în opoziţie. Este a
treia încercare a acestor formaţiuni, după ce primele două au fost respinse din motive procedurale.
Deşi Iohannis a anunţat încă din luna decembrie că nu va pleca din funcţia de preşedinte pentru că „aşa spune Constituţia”, în ultimele zile s-a vehiculat varianta unei demisii.
Ce se întâmplă dacă Iohannis demisionează din funcţie?
Constituţia României menţionează că în cazul în care funcţia de preşedinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere –, interimatul este asigurat, conform art. 98, alin. 1, de
preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.
În acest scenariu, preşedintele interimar al ţării ar deveni Ilie Bolojan, care în prezent este preşedintele Senatului.
Din momentul în care funcţia de Preşedinte devine vacantă, Constituţia spune, la art. 97, că Executivul trebuie să organizeze alegeri pentru noul preşedinte în termen de 3 luni.
Ce atribuţii ar avea preşedintele interimar?
Până la alegerea unui nou şef de stat, preşedintele interimar preia atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Printre acestea, preşedintele care asigură interimatul reprezintă statul român pe
plan intern şi internaţional, promulgă legi şi poate cere reexaminarea acestora, poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu constituţionalitatea legilor, poate numi şi revoca miniştri, la
propunerea prim-ministrului şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem al forţelor armate.
Cu toate acestea, preşedintele interimar NU poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate numi un alt prim-ministru.
Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 4 şi 18 mai 2025. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie 2025, iar până în acest moment şi-au anunţat intenţia de a
candida mai multe personalităţi politice, printre care Nicuşor Dan, Elena Lasconi şi Diana Şoşoacă.