Principalele teme la reuniunea Consiliului European au fost numirile pentru posturile de conducere în cadrul instituţiilor europene pentru următorul ciclu instituţional, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, situaţia din Ucraina, Orientul Mijlociu, etc.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la reuniunea Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles.

Principalele teme pe agendă au fost numirile pentru posturile de conducere în cadrul instituţiilor europene pentru următorul ciclu instituţional, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene
pentru perioada 2024-2029, situaţia din Ucraina, Orientul Mijlociu, securitatea şi apărarea, competitivitatea, migraţia. Discuţiile au vizat, de asemenea, regiunea Mării Negre, Republica Moldova,
Georgia, precum şi aspecte legate de ameninţările hibride, informează Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte pachetul de numiri pentru următorul ciclu instituţional, Preşedintele României a evidenţiat necesitatea unui proces rapid şi predictibil, care să asigure funcţionarea eficientă
şi credibilă a instituţiilor europene în procesul tranziţiei către următorul ciclu instituţional, dar şi pe termen lung. Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit, totodată, la importanţa respectării
echilibrului politic şi geografic la nivelul conducerii instituţiilor europene şi a apreciat că viitorii lideri ai acestora trebuie să demonstreze viziune şi hotărâre în îndeplinirea obiectivelor
comune.

Liderii UE au ajuns la un acord, după cum urmează: pentru postul de preşedinte al Consiliului European a fost ales fostul prim-ministru portughez António Costa, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula
von der Leyen, a fost desemnată pentru un nou mandat în această funcţie, iar pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a fost
desemnată Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei.

În cadrul discuţiei pe tema Agendei Strategice a Uniunii pentru perioada 2024-2029, Iohannis a subliniat că documentul trebuie să reflecte angajamentul comun de a continua eforturile în direcţia
unei Uniuni mai puternice, mai reziliente şi mai influente la nivel internaţional. De asemenea, Preşedintele României a accentuat faptul că noua Agendă Strategică trebuie să evidenţieze avansarea
politicii de extindere, dar şi unitatea Uniunii în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi importanţa cooperării dintre UE şi NATO.

Ce prevede Agenda Strategică adoptată pentru următorii cinci ani

Agenda Strategică adoptată de lideri stabileşte priorităţile pentru orientarea activităţii Uniunii în următorii cinci ani pe următoarele coordonate: promovarea şi protejarea valorilor Uniunii în
plan intern şi la nivel global, asigurarea unei acţiuni coerente şi influente în plan extern, consolidarea securităţii şi apărării, protejarea cetăţenilor europeni, avansarea politicii de extindere
şi pregătirea Uniunii în acest sens, consolidarea unei abordări cuprinzătoare a migraţiei, stimularea competitivităţii europene, avansarea dublei tranziţii climatice şi digitale, precum şi
promovarea unui climat prielnic inovării şi dezvoltarea mediului de afaceri.

În contextul discuţiei privind situaţia din Ucraina, Klaus Iohannis a insistat asupra necesităţii continuării sprijinului pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar, pe toate palierele, cu un
accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate, îndeosebi în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană. Preşedintele României a arătat că, din perspectiva ţării
noastre, adoptarea cadrelor de negociere şi organizarea primelor Conferinţe Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova, reprezintă o
confirmare a susţinerii concrete pentru cele două state, o investiţie importantă în viitorul acestora, dar şi al Uniunii.

Preşedintele a susţinut, deopotrivă, necesitatea continuării şi a extinderii sprijinului pentru Republica Moldova şi a salutat progresele remarcabile obţinute de Republica Moldova, inclusiv pe
calea aderării la Uniunea Europeană, în ciuda provocărilor multiple cu care se confruntă din partea Federaţiei Ruse.

Liderii au reiterat continuarea sprijinului pe toate dimensiunile, în mod particular privind asistenţa militară, şi modalităţile de coordonare cu partenerii G7 pe tema valorificării veniturilor
viitoare ale activelor imobilizate ale Rusiei în garantarea şi rambursarea unui împrumut pentru un nou pachet de asistenţă financiară pentru Ucraina în valoare de până la 50 de miliarde de euro.
Totodată, liderii au salutat adoptarea celui de-al 14-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi organizarea Conferinţelor Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu
Ucraina şi cu Republica Moldova. Reuniunea Consiliului European a prilejuit şi semnarea angajamentelor de securitate ale Uniunii Europene pentru Ucraina.

Cu referire la situaţia din Orientul Mijlociu, Preşedintele României a reliefat importanţa unei poziţionări echilibrate şi principiale a UE în raport cu situaţia din Orientul Mijlociu şi a
prevenirii escaladării şi extinderii suplimentare în regiune. În acest sens, Iohannis a susţinut punerea în aplicare a Rezoluţiei CS ONU 2735, ca o soluţie rapidă pentru situaţia umanitară gravă,
şi a accentuat necesitatea continuării coordonării cu Statele Unite ale Americii, dar şi cu alţi actori cu poziţii similare, în vederea demarării unui proces politic ireversibil bazat pe soluţia a
două state.

„În concluziile adoptate, liderii au subliniat necesitatea implementării propunerii de încetare a focului incluse în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 2735, precum şi a respectării şi a
implementării Deciziilor Curţii Internaţionale de Justiţie. Totodată, liderii au reiterat apelul la încetarea focului în Gaza, eliberarea tuturor ostaticilor şi creşterea asistenţei umanitare,
sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, precum şi angajamentul ferm al UE pentru o pace durabilă şi sustenabilă, în baza soluţiei celor două state. În cadrul discuţiilor privind securitatea şi
apărarea, Preşedintele României a sprijinit ferm consolidarea profilului UE în aceste domenii, cu evidenţierea necesităţii de asigurare a unei finanţări adecvate. În acest sens, Preşedintele Klaus
Iohannis s-a pronunţat pentru explorarea tuturor opţiunilor disponibile de finanţare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, pentru consolidarea bazei tehnologice şi industriale
de apărare. Preşedintele României a accentuat, de asemenea, importanţa avansării acestor eforturi cu asigurarea interoperabilităţii şi a complementarităţii cu NATO. Liderii UE au evidenţiat
importanţa reducerii dependenţelor strategice şi a consolidării capabilităţilor Uniunii, discuţiile punând accent pe nevoile imediate şi pe termen mediu şi pe iniţiativele europene în domeniul
apărării, alături de opţiunile de finanţare adecvată a industriei de apărare europene. În cadrul discuţiei privind competitivitatea europeană, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat caracterul
esenţial al principiilor convergenţei şi coeziunii, precum şi al conectivităţii ca factori de bază în consolidarea şi aprofundarea pieţei unice, cu reducerea disparităţilor şi stimularea creşterii
durabile”, arată sursa citată.

Liderii au agreat, astfel, continuarea demersurilor privind iniţiativele de stimulare a competitivităţii Uniunii, reiterând importanţa avansării Uniunii pieţelor de capital. Totodată, Preşedinţia
belgiană a Consiliului UE a subliniat demersurile sale în direcţia unui nou „Pact european pentru competitivitate”.

Alte subiecte abordate în discuţii

Consiliul European a avut, de asemenea, o discuţie pe tema progreselor înregistrate în domeniul migraţiei.

De semnificaţie aparte pentru România este reafirmarea de către Consiliul European a importanţei securităţii şi stabilităţii în regiunea Mării Negre. Preşedintele României a subliniat, în discuţii,
importanţa crucială pe care Marea Neagră o are pentru securitatea regională, dar şi pentru securitatea întregii Uniuni Europene, mai ales în actualul context geopolitic, şi a insistat pentru o nouă
abordare strategică a Mării Negre la nivel european.

Astfel, liderii au trasat ca obiectiv pentru viitoarea Comisie Europeană şi Înaltul Reprezentant să pregătească o Comunicare Comună privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării
Negre, concluziile reprezentând un rezultat al eforturilor diplomatice susţinute ale României din ultimele luni.

Liderii europeni au avut, de asemenea, un schimb de opinii privind evoluţiile recente din Georgia. Astfel, au arătat că aceste evoluţii sunt de natură să afecteze parcursul european al Georgiei,
dar au transmis, în acelaşi timp, un mesaj de sprijin pentru societatea civilă şi cetăţeni, reafirmând şi sprijinul pentru integritatea teritorială a Georgiei.

Consiliul European a avut o discuţie pe tema intensificării recente a atacurilor hibride din partea Rusiei, îndreptate împotriva UE, a statelor membre şi partenerilor. Astfel, liderii au reliefat
angajamentul pentru un răspuns ferm şi unit, au evidenţiat cooperarea cu partenerii pentru prevenirea şi combaterea activităţilor de acest tip şi s-au pronunţat pentru stabilirea unui nou regim de
sancţiuni, ca răspuns la acţiunile de destabilizare ale Rusiei în străinătate.

Consiliul European a adoptat şi o foaie de parcurs privind reformele interne, ca parte a demersurilor de consolidare a Uniunii şi a suveranităţii acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor asumate
pe termen lung, a capacităţii de acţiune în raport cu provocările complexe, precum şi în contextul pregătirii pentru extindere.