Kelemen Hunor: Ne apropiem de o republica bananiera. Prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis, exclusa

Decizia Curţii Constituţionale privind anularea alegerilor prezidenţiale este una fără precedent, iar instituţiile statului trebuie să vină cu mai multe informaţii referitoare la ‘dosarul Georgescu’ pentru a restabili încrederea cetăţenilor, spune preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. De asemenea, el exclude prelungirea mandatului președintelui României, Klaus Iohannis. E nevoie de mai multă transparență „Am luat act de decizia Curţii Constituţionale, o decizie fără precedent, şi nu vreau să comentez mai mult legat de această decizie, dar aş vrea să fac câteva considerente. În primul rând, dacă vrem să recâştigăm încrederea oamenilor în instituţiile statului, atunci avem nevoie de transparenţă totală legată de acest 'dosar Georgescu' şi de ce au ajuns la această hotărâre. Deci, Preşedinţia, Procuratura, Serviciile de informaţii trebuie să vină cu mai multe informaţii, de această dată, şi aşa putem restabili încrederea în instituţiile statului, fiindcă aici e clar că au fost foarte multe probleme şi pentru aceste probleme cineva trebuie să răspundă. ADVERTISING Cum nu s-a ştiut? Dacă s-a ştiut, cum am ajuns aici? De ce nu şi-au făcut treaba instituţiile statului? Fiindcă aici vorbim de foarte multe încălcări ale legii pe parcursul anilor şi nu numai pe parcursul celor patru săptămâni din campanie electorală. Deci, dacă cineva doreşte, şi eu cred că asta e prima chestiune importantă, recâştigarea încrederii în instituţiile statului, atunci ar trebui să vină cu aceste informaţii - şi aici nu mai pot să arunc totul sub preş şi să te faci că nu s-a întâmplat nimic", a declarat pentru Agerpres Kelemen Hunor. Liderul UDMR a subliniat că urmează alcătuirea Parlamentului, cât mai repede, pe 20 decembrie, când noul Parlament trebuie convocat. „Pe 20 decembrie, când e momentul, noul Parlament trebuie convocat, pentru că trebuie să formeze cât mai repede toate structurile parlamentare şi trebuie discuţii foarte rapide pentru a avea un guvern legitim votat în Parlament. ADVERTISING Guvernul actual este guvern interimar în momentul în care BEC validează mandatele parlamentarilor şi de aceea eu cred că foarte repede trebuie să se înceapă discuţiile pentru un nou guvern", a arătat el. Mai departe, trebuie stabilită data alegerilor prezidenţiale, alături de procedurile care trebuie urmate. „Mai departe, sigur, noul guvern trebuie să stabilească data alegerilor prezidenţiale şi procedurile care trebuie urmate. Dar eu aştept o poziţie mai transparentă, mai clară, mai multe informaţii pentru a înţelege această decizie, pentru ca toată societatea românească să înţeleagă, fiecare om, de ce s-a ajuns în această situaţie şi aştept şi nişte responsabili în faţa oamenilor, nişte demisii sau demiteri, fiindcă este inacceptabil ce s-a întâmplat în România. Ne apropiem de o republică bananieră din Africa sau America Latină, deci aşa ceva nu se poate să rămână fără consecinţe", a transmis preşedintele UDMR. ADVERTISING Prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis, exclusă De asemenea, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, exclude aplicarea alineatului 3 al articolului 83 din Constituţia României, care prevede că mandatul preşedintelui Klaus Iohannis ar putea fi prelungit prin lege organică în caz de stare de urgenţă. „Constituţia scrie că mandatul preşedintelui este de cinci ani. Asta înseamnă că expiră mandatul preşedintelui Iohannis pe 21 decembrie. Următorul articol scrie aşa; "Mandatul preşedintelui se termină în momentul în care noul preşedinte depune jurământul". Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituţie. Şi al treilea alineat spune că se poate prelungi mandatul preşedintelui în caz de război, în caz de stare de urgenţă. Deci eu cred că nici măcar nu trebuie să ne gândim la al treilea alineat", a declarat Kelemen Hunor. Preşedintele UDMR consideră că interpretarea primelor două articole referitoare la mandatul preşedintelui ar trebui făcută de Curtea Constituţională. „Curtea Constituţională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă preşedintele nu poate să rămână - preşedintele actual - atunci, sigur, noul preşedinte al Senatului va crea funcţia interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidenţiale, poate să rămână el. Dar eu exclud dar treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieşit din lumea democratică", a transmis liderul UDMR. Constituţia prevede, la articolul 83, următoarele: (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales; (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Primul tur al alegerilor prezidențiale, anulat Vineri, Curtea Constituțională a anulat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Cei 9 judecători au decis în unanimitate după o şedinţă de 5 ore. Procesul electoral va fi reluat în integralitate, Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegeri. "Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică", precizează CCR. Se va relua aşadar inclusiv perioada depunerii de semnături pentru candidaturi, campania electorală şi fiecare candidatură va putea fi contestată în instanţă. „În momentul de față e ca și cum n-am avut niciodată alegeri prezidențiale. Va trebui guvernul să vină să stabilească noi date ale alegerilor prezidențiale, cu toate perioadele acelea lungi, prevăzute de lege, pentru depunerea candidaturilor, strângerea semănăturilor, întâi validarea lor și așa mai departe, inclusiv campanie electorală. Deci, practic, reluăm absolut totul, ne vom duce undeva, nu știu, luna martie sau ceva de felul acesta, pentru că acest calendar prevede cel puțin 90 de zile. Deci trei luni de zile din momentul de față sau când se va strânge Guvernul să hotărască care-i data alegerilor”, explică Toni Neacșu, fost judecător și fost membru CSM. Este o decizie fără precedent din partea Curții Constituționale. Hotărârea istorică a fost luată în urma informațiilor furnizate de CSAT. În diaspora, oamenii au început deja să voteze pentru turul 2. Şi nu se întrerupe votarea până ce nu apare hotărârea CCR în Monitorul Oficial.