Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor CSAT. România, vizata de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal; Campanie coordonata de crestere accelerata a profilului lui Calin Georgescu

Președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024, a anunțat miercuri Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro . Palatul Cotroceni precizează că hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT. Anexele documentelor declasificate sunt disponibile mai jos: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională “Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania “Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina. Document CSAT Serviciul de Informații Externe Potrivit SIE, România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO – a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin: – propagandă și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri și comunități specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferințe politice, economice și de consum media – și implementarea de module de inteligență artificială care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ); – sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică; – încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina. “Apreciem că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje”, a transmis Serviciul de Informații Externe. Document CSAT Serviciul Român de Informații I / Document CSAT Serviciul Român de Informații II La rândul său, Serviciul Român de Informații a semnalat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal. Pentru aceste atacuri cibernetice au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări; De asemenea, SRI a depistat o campanie coordonată pe TikTok de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu. Potrivit serviciului intern de intelligence, cetățeanul român Bogdan Peșchir a fost implicat cu 381.000 de dolari în finanțarea promovării lui Călin Georgescu pe Tiktok. El e implicat în tranzacții cu criptomonede. Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale