Reacţii din mediul de business la demisia preşedintelui Klaus Iohannis. Daniel Donici, cofondator al producatorului de lactate Artesana: În mandatul sau, mediul de business nu a fost constrâns, obstrucţionat, dar nici ajutat prea mult. Sper ca viitorul preşedinte sa înţeleaga mai bine nevoile mediului de afaceri
Autor: Madalina DediuÎn contextul demisiei preşedintelui Klaus Iohannis, mediul de business din România reflectează asupra celor 12 ani de mandat, în care, în pofida unor provocări majore, economia a rămas stabilă, dar fără un sprijin activ semnificativ din partea administraţiei prezidenţiale. Daniel Donici, cofondatorul producătorului de lactate Artesana, consideră că, deşi nu au existat restricţii majore pentru[...]
În contextul demisiei preşedintelui Klaus Iohannis, mediul de business din România reflectează asupra celor 12 ani de mandat, în care, în pofida unor provocări majore, economia a rămas stabilă, dar fără un sprijin activ semnificativ din partea administraţiei prezidenţiale. Daniel Donici, cofondatorul producătorului de lactate Artesana, consideră că, deşi nu au existat restricţii majore pentru antreprenori, nici sprijinul necesar nu a fost întotdeauna prezent.
„Din perspectiva mea, ca antreprenor care a trăit şi a crescut un business românesc pe aproape tot parcursul mandatului lui Klaus Iohannis (Artesana a aparut pe piaţă în august 2012), perioada aceasta nu a fost una în care mediul de afaceri să fie foarte constrâns sau obstrucţionat. Dar nici foarte ajutat. Tocmai prin faptul că a lăsat economia să funcţioneze fără intervenţii majore, pot spune că nu am mari reproşuri. Sigur, au fost ani complicaţi – o pandemie, o criză energetică, un război la graniţă, inflaţie, schimbări fiscale – însă România nu s-a prăbuşit economic, ba dimpotrivă, brandurile româneşti au continuat să se dezvolte, să crească şi să se afirme, atât local, cât şi internaţional”, a spus Daniel Donici pentru ZF.
Ceea ce i se reproşează lui Klaus Iohannis ţine, în mare măsură, de aşteptările pe care românii le au de la preşedinte, care, însă, sunt uneori mai mari decât îi permit prerogativele constituţionale, consideră el.
„România este o democraţie parlamentară, iar puterea executivă este împărţită între preşedinte şi guvern. În acest context, e clar că preşedintele nu poate avea impact direct asupra tuturor aspectelor din societate. Dacă ne uităm în peisajul european, Klaus Iohannis nu a fost cu nimic mai prejos decât alţi lideri ai statelor din regiune. A avut o poziţie clară în ceea ce priveşte stabilitatea şi siguranţa României, iar imaginea ţării pe plan internaţional nu a avut de suferit.”
Orice mandat poate fi analizat şi găsite lucruri care ar fi putut fi făcute mai bine. În cazul lui Klaus Iohannis, probabil că s-ar fi putut implica mai mult în reforma administraţiei publice, în reducerea birocraţiei şi în sprijinirea mai activă a antreprenorilor români, crede cofondatorul Artesana.
„În plus, poate ar fi putut fi mai prezent, mai vocal, mai aproape de oameni. De cele mai multe ori, a lăsat impresia unui preşedinte distant, ceea ce a dus la o scădere a încrederii în funcţia prezidenţială. Şi totuşi, din punct de vedere instituţional, stabilitatea pe care a oferit-o în raport cu partenerii europeni şi NATO a fost importantă pentru România.”
Pentru viitorul preşedinte, Donici îşi doreşte un lider care să înţeleagă nevoile mediului de afaceri şi să sprijine IMM-urile şi brandurile româneşti. De asemenea, el crede că România trebuie să îşi definească mai clar locul în Europa şi să îşi consolideze poziţia pe plan internaţional.
„Ca antreprenor, îmi doresc o Românie stabilă, predictibilă economic şi deschisă la iniţiativă privată. Sper ca viitorul preşedinte să înţeleagă mai bine nevoile mediului de afaceri şi să sprijine dezvoltarea brandurilor româneşti, a IMM-urilor şi a agriculturii locale. Totodată, cred că este momentul ca România să-şi definească mai clar locul în Europa şi în lume. Îmi doresc un lider care să poată susţine ţara în negocieri strategice, să consolideze poziţia României în Uniunea Europeană şi să atragă investiţii care să ajute economia reală, nu doar cifrele din rapoarte. România are un potenţial uriaş şi antreprenori care pot concura oricând cu cei din afară. Viitorul preşedinte ar trebui să fie un facilitator al acestei evoluţii, nu un simplu observator.”