A forțat Klaus Iohannis interpretarea Constituției în luna decembrie? „Cu siguranță, discuțiile despre prelungirea mandatului președintelui Iohannis au dus la o și mai mare frustrare și dezbinare în societate, deoarece fiecare a interpretat Constituția în ceea ce privește acest subiect așa cum și-a dorit. Președintele, pe de o parte, a avut propria sa viziune, iar[...]

• Vladimir Ionaș: Cred că această situație contribuie la detensionarea climatului social, deoarece domnia sa era unul dintre principalele motive de atac asupra sistemului.
• Vladimir Ionaș: În mod normal, lucrurile ar trebui să meargă foarte lin, deoarece acum intrăm într-o normalitate constituțională.
• Vladimir Ionaș: În primul rând, politicienii trebuie să învețe că societatea își dorește asumare, fiecare om politic trebuie să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale.

A forțat Klaus Iohannis interpretarea Constituției în luna decembrie?

„Cu siguranță, discuțiile despre prelungirea mandatului președintelui Iohannis au dus la o și mai mare frustrare și dezbinare în societate, deoarece fiecare a interpretat Constituția în ceea ce privește acest subiect așa cum și-a dorit. Președintele, pe de o parte, a avut propria sa viziune, iar contestatarii, pe de altă parte, au avut o interpretare diferită. Cred că această situație contribuie la detensionarea climatului social, deoarece domnia sa era unul dintre principalele motive de atac asupra sistemului, asupra statului, mai exact prelungirea mandatului său. În plus, o eventuală campanie de demitere a președintelui ar fi amplificat și mai mult dezbinarea societății, generând un război al declarațiilor și creând tensiuni suplimentare. Era exact ceea ce România nu avea nevoie în acest moment. Din punctul meu de vedere, a luat decizia corectă, deși poate ar fi fost mai bine să vină mai devreme. Totuși, știți cum se spune: mai bine mai târziu decât niciodată”, a explicat Vladimir Ionaș, sociolog, pentru Aleph News.

Ce urmează acum? Cum va decurge întreaga procedură de predarea mandatului?

„În mod normal, lucrurile ar trebui să meargă foarte lin, deoarece acum intrăm într-o normalitate constituțională. Constituția prevede foarte clar ce se întâmplă în momentul în care avem un președinte interimar. Primul care va putea prelua această poziție, conform Constituției, este președintele Senatului. Acesta va avea atribuții foarte clar definite, iar din punct de vedere constituțional și legal, știm exact ce are dreptul și ce nu are dreptul să facă. Cred că acest președinte interimar, care va deține funcția de la Cotroceni până când românii vor alege un nou președinte, are o obligație esențială: să comunice extrem de clar și transparent cu societatea, să transmită informații cât mai frecvent. Sper că domnul Bolojan înțelege cât de importantă este comunicarea și că va avea nevoie, chiar și pe acest termen scurt, de o echipă de comunicare foarte bună, de un purtător de cuvânt capabil să transmită transparent informațiile de care societatea are nevoie. În ceea ce privește organizarea alegerilor, nu cred că va fi mult mai complicat de gestionat, având în vedere că președintele nu are atribuții directe în acest proces. Răspunderea este la guvern. Guvernul, cel mai probabil, se va descurca, iar faptul că rămâne în funcție oferă un anumit grad de stabilitate economică. Așadar, demisia președintelui nu afectează organizarea alegerilor sau modul în care acestea vor avea loc”.

Credeți că se vor calma suveraniștii?

„Din fericire, demisia președintelui Iohannis rupe o linie foarte importantă de comunicare în campania electorală pentru partidele suveraniste, deoarece o eventuală campanie de demitere a președintelui le-ar fi oferit un avantaj considerabil. Acest context le-ar fi permis să desfășoare o campanie electorală extrem de agresivă, însă, odată cu demisia președintelui, această posibilitate le-a fost eliminată.”

Credeți că intenția președintelui Klaus Iohannis de a demisiona a fost de natură pacifistă, a vrut să calmeze întreaga populație? 

„Dacă ne uităm la modul în care a comunicat președintele în ultima perioadă, nu cred că acesta a fost neapărat scopul său. Cel mai probabil, informațiile de care dispunea, precum și cele ale celor din jurul său, indicau că cererea de demisie și drumul către un referendum de demitere erau inevitabile. Probabil existau deja semnăturile necesare, iar în acest context a realizat că nu avea nicio șansă să supraviețuiască unui astfel de referendum. Astfel, în loc să conducă societatea și clasa politică spre o campanie extrem de dură, a preferat să adopte o abordare pacifistă.”

Ce putem învăța din ultimele două luni?

„În primul rând, politicienii trebuie să învețe că societatea își dorește asumare, fiecare om politic trebuie să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale, deoarece acesta este rolul lor. În al doilea rând, este necesară mult mai multă transparență și o comunicare deschisă. Oamenii vor să înțeleagă de ce se iau anumite decizii, cum sunt luate și, cel mai important, care sunt argumentele din spatele acestora. Atunci când un lider politic ia o decizie și o prezintă ca fiind justificată doar prin funcția pe care o deține, fie că este președinte, premier sau altă poziție de putere, societatea își va pune foarte multe întrebări. De aceea, este esențială o comunicare mult mai transparentă.”