Briefing de presa sustinut de ministrul Educatiei, Ligia Deca, ministrul Sanatatii, Alexandru Rafila, ministrul Finantelor, Marcel Bolos, si purtatorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul sedintei de Guvern

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, miercuri 04/09/2024! S-au luat decizii pentru educație, economie, sănătate, infrastructură energetică, culturală, de mediu și de transport. Încep cu o hotărâre de Guvern din educație în anticiparea începutului de an școlar din sistemul public, de peste câteva zile. A fost stabilită majorarea numărului de posturi în învățământul preuniversitar de stat cu 7.800. Peste 5.600 dintre acestea sunt posturi didactice de predare, iar circa 2.200 de posturi sunt auxiliare și administrative. Numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat va ajunge astfel la 307.900 de locuri. Acest act normativ pregătește un an școlar mai bun și completează și alte decizii recente ale Guvernului, care adresează acordarea de alimente sănătoase în școli și de combatere a violenței. Pentru a descrie premisele acestui început de an școlar și a le ura mult succes tuturor copiilor care vor merge începând de luni la grădiniță și la școală, mulțumesc și eu și o invit la briefing pe doamna ministru a educației, Ligia Deca. Doamna ministru, vă rog!Ligia Deca: Bună ziua. Mulțumesc și într-adevăr, astăzi a fost aprobată hotărârea de Guvern prin care sunt alocate sistemului de educație 7.800 de posturi în plus. Vreau să subliniez că astfel, numărul de posturi în sistemul de educație trece de 300.000 de posturi. Avem creșe noi care vor fi date în folosință în acest an, vorbim și de 98 de servicii de educație timpurie complementare prin PNRR. De asemenea, creștem numărul de îngrijitoare pentru creșe și grădinițe. În această suplimentare de posturi intră și posturi de profesori de sprijin pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, logopezi, profesori pentru școala din spital sau pentru școala la domiciliu. În aceeași măsură, avem nevoie să asigurăm și personal didactic auxiliar, și personal administrativ, de exemplu, avem nevoie să asigurăm informaticieni care să sprijine activitatea celor 1.435 de laboratoare inteligente finanțate prin intermediul PNRR. Şcolile au început deja să primească echipamentele pentru aceste laboratoare. Așa cum știți suntem în ultimele zile de pregătiri înainte de începerea anului școlar 2024-2025. Acțiunile din ultima vreme de la nivelul Ministerului Educației au avut ca scop de a monitoriza pregătirile pentru începutul de an școlar și de a ne asigura că, acolo unde este nevoie, vom identifica împreună cele mai bune soluții pentru ca școala să înceapă în condiții adecvate pentru copii și pentru întreg personalul școlilor. Facem tot ce putem să ne asigurăm că părinții își trimit copiii într-un loc sigur și adecvat. Am avut în ultima perioadă o întâlnire online cu inspectorii școlari generali pentru a vedea stadiul de la nivelul fiecărui județ și pentru a transmite cele mai importante noutăți legislative. Vom discuta vizavi de ultimele actualizări la consfătuirea din această săptămână cu inspectorii școlari generali. De asemenea, tot pentru pregătirea anului școlar, am avut la sediul Ministerului Afacerilor Interne o videoconferință pentru a vedea care este stadiul pregătirilor pentru noul an, la care au participat oficiali din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și inspectorii generali ai Poliției Române, ai Jandarmeriei, ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, directorii Agenției Naționale Antidrog și ai Agenției Naționale Contra Traficului de Persoane. Au fost prezenți în țară, în fiecare județ, reprezentanți ai prefecturilor, reprezentanți ai inspectoratelor școlare și șefii structurilor teritoriale ale MAI. Siguranța în școli și măsurile de prevenție pentru reducerea cazurilor de violență, precum și cele care vizează prevenția consumului de substanțe interzise rămân priorități. Anul trecut am prioritizat prevenția în școli, o să continuăm demersurile în acest sens. Astfel, Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și alte ministere implicate, am colaborat pentru realizarea Planului național de combatere a violenței școlare, care a fost aprobat deja în ședință de Guvern. Documentul stabilește atribuțiile fiecărui actor important, precum și direcții și acțiuni concrete pentru combaterea violenței. De asemenea, acest plan include și responsabilități și termene clare pentru fiecare dintre cei implicați. Un exemplu de activitate prevăzută în Plan este că în școli se vor derula campanii, programe și acțiuni de prevenire a violenței în mediul școlar preuniversitar, a traficului de persoane, precum și a consumului de droguri și de promovare a unui stil de viață sănătos. De asemenea, săptămâna "Şcoala altfel" va avea ca temă prioritară prevenirea și reducerea faptelor de violență, respectiv a consumului de droguri, alcool și tutun, alături de educație rutieră. În școli va fi desemnat un responsabil pentru implementarea acestor activități de prevenție a consumului de droguri și alte substanțe psihoactive, iar școlile vor planifica activități de prevenire la cel puțin o clasă din fiecare unitate de învățământ preuniversitar. Referitor la situația unităților de învățământ la începutul anului școlar, conform informațiilor primite în videoconferință, toți copiii încep lungi școala în format fizic. Trebuie găsite soluții pentru ca toți copiii să meargă fizic la școală și am făcut apel la autoritățile publice locale și la inspectorate să colaboreze pentru a identifica soluții de spații alternative. Avem peste 900 de unități de învățământ relocate, dintre care peste 800 sunt relocate pentru reabilitare, modernizare sau construcție de spații noi. Este un număr record de școli, pentru că, așa cum știți, prin intermediul fondurilor europene și al investițiilor din programe naționale, schimbăm fața școlii peste tot. La începutul anului școlar trecut aveam în jur de 500 de școli relocate din motive de reabilitare, modernizare sau construcții, anul acesta avem cu 300 mai mult. În afară de acest motiv, în celelalte situații s-a impus relocarea din cauza spațiului insuficient. Repet, însă, chiar și în aceste situații, toți copiii merg fizic la școală în spații identificate care pot susține procesul educațional. În ceea ce privește școlile în trei schimburi, mai avem la nivel național 19 unități de învățământ care funcționează în trei schimburi, dintre care șapte ca urmare a lucrărilor de reabilitare, extindere, modernizare și 12 din cauza spațiului insuficient. Am transmis deja că este prioritar să nu mai avem școli în trei schimburi. Nu doar că nu mai este de dorit, dar de anul școlar viitor 2025-2026 este ilegal să mai avem școli care desfășoară activitate în trei schimburi. De asemenea, o să evaluăm în viitorul apropiat, împreună cu colegii din teritoriu, posibilitatea de a avea școală într-un singur schimb, care permite, de asemenea, extinderea programului și desfășurarea de activități de tip "școală după școală". În ceea ce privește școlile cu grupuri sanitare neconforme, ultima actualizare arată că am scăzut la 70 de unități de învățământ cu grup sanitar neconform, care nu sunt cuprinse în momentul de față la finanțare pentru a rezolva această problemă. Continuăm până când nicio școală nu va mai avea o toaletă neconformă. Dintre cele 70 de grupuri sanitare neconforme, 50 vor fi cuprinse într-o hotărâre de guvern pentru finanțare, pe care Ministerul Educației o va iniția chiar de anul acesta. Cele 20 rămase prezintă caracteristici care nu permit finanțare actuală, fie sunt pe terenuri private, fie deja sunt prinse în alte programe de finanțare. De asemenea, în acest an școlar, o școală din trei oferă copiilor o masă în timpul programului școlar. Am crescut succesiv numărul, de la 350 în 2022 la 450, apoi, din ianuarie 2024, odată cu intrarea în vigoare a Programului național "Masă sănătoasă", la peste 1.200, iar din aprilie la peste 1.400. În acest moment adăugăm și cele 800 de școli în care copiii beneficiază de masă caldă prin Programul național de reducere a abandonului școlar. Practic, acum, în total, avem peste 2.200 de școli beneficiare, ceea ce însumează aproximativ 650.000 de copii care primesc o masă la școală și vom continua până când toate școlile vor putea oferi o masă în timpul programului școlar. Sunt o serie de noutăți și în ceea ce privește examenele naționale pentru anul care tocmai începe. Probele scrise ale examenelor copiilor se desfășoară mai devreme și se vor finaliza înainte de sfârșitul lunii iunie, tocmai pentru a putea să ținem cont de evoluția spre niveluri extreme ale temperaturilor din timpul verii, care pot afecta randamentul candidaților. Pentru bacalaureat am ținut cont și de solicitările de a identifica o soluție funcțională care să permită încadrarea în termen a tuturor candidaților care merg spre învățământ superior în țară sau în afara țării. De asemenea, am decis ca vizualizarea lucrărilor scrise la Evaluarea Națională și la Bacalaureat 2025 să se facă înainte de depunerea contestațiilor. Copiii își vor putea vedea lucrările înainte de a depune contestația, pentru a putea decide în consecință de cauză. De asemenea, o altă noutate este faptul că am stabilit pentru predictibilitate, înainte de a începe școala, datele simulărilor examenelor naționale. Se vor desfășura în luna martie a anului viitor, 17-19 martie Evaluarea Națională, 24-27 martie - Bacalaureat. Vom continua cu evaluarea digitalizată, care s-a dovedit a fi un succes dacă preluăm feedback-ul celor implicați, atât al cadrelor didactice, cât și al elevilor și am un mesaj de final pentru începerea anului școlar. Dragi elevi, vă doresc un an școlar în care să vă bucurați de rezultatele voastre pe măsura muncii depuse și, dacă ar fi să dau un sfat copiilor, le-aș spune în primul rând să creadă în ei și în potențialul lor. Profesorilor le transmit încrederea mea că vor fi lângă copii, ajutându-i să-și atingă acest potențial și le mulțumesc pentru activitatea depusă în avans. Mulțumesc, de asemenea, pentru eforturile din fiecare zi și pentru faptul că nu uită că fiecare copil este important. Îmi doresc să avem cu toții un an școlar bun, iar colegilor mei din ministere și din instituții care au atribuții în zona educației le transmit gratitudinea mea, mulțumirile și îi rog să fie alături de toate comunitățile școlare. Vă mulțumesc și vă stau la dispoziție pentru întrebări.Reporter: Doamnă ministru, referitor la acele 800-900 de școli care sunt în renovare, voiam să vă întreb unde vor învăța acei copii? Unde își continuă activitatea?Ligia Deca: Fiecare administrație publică locală împreună cu conducerea școlii și cu inspectoratul au identificat spații alternative, spații în care să se poată desfășura în bune condiții activități educaționale. Și, în acest fel, fie la alte unități de învățământ, fie în alte spații, copiii merg în fiecare zi la școală, urmând ca, atunci când lucrările vor fi finalizate, multe se vor finaliza chiar până la sfârșitul lunii decembrie, să revină în spațiile principale ale școlilor de care aparțin.Reporter: Care ar fi aceste spații alternative, în afară de alte școli unde ar putea să fie relocați?Ligia Deca: Fiecare primărie a identificat ce săli are la dispoziție care să corespundă cerințelor pentru spații educaționale. De asemenea, se fac verificări împreună cu colegii de la DSP și de la alte instituții pentru a ne asigura că aceste spații sunt adecvate. În majoritatea cazurilor, în mod evident, se utilizează spații educaționale fie din preuniversitar, fie din universitar.Reporter: De anul acesta, fiecare școală este obligată să afișeze dacă are sau nu autorizație ISU. Multe dintre ele nu au nici aviz, nici autorizație și foarte puține corpuri sunt expertizate şi în privința cutremurului. Voiam să vă întreb dacă s-au luat măsuri de siguranță sau dacă pur și simplu vom vedea niște foi lipite pe uși - dacă au școlile respective sau nu această această autorizație.Ligia Deca: În ceea ce privește școlile care au clădiri aflate în risc seismic, așa cum știți, avem prevederi legale care ajută autoritatea publică locală să realizeze expertizele și de asemenea să și finanțeze lucrările de consolidare. Pe măsură ce noi am primit la Ministerul Educației astfel de situații, le-am transmis către Ministerul Dezvoltării. Au fost incluse imediat la finanțare, o parte dintre școlile relocate fiind și în această situație de consolidare, ca urmare a identificării de spații în risc seismic. În ceea ce privește celelalte elemente, sigur că există presiune nu numai publică, cât și din partea Ministerului Educației, pentru a grăbi procedurile necesare pentru obținerea de autorizații, autorizațiile de securitate la incendiu și autorizațiile sanitare. Am verificat în sistemul informatic integrat care este situația curentă și am rugat și vom ruga din nou la consfătuirile cu inspectorii să avem o situație actualizată, ca directorii la început de an școlar să actualizeze, să știm exact care este situația și să ajutăm acolo unde este necesar ajutorul nostru. Din nou, responsabilitatea pentru ca aceste clădiri să fie sigure și să aibă toate avizele este în sarcina autorităților publice locale sau a proprietarilor de clădiri, în cazul în care sunt alte tipuri.Reporter: Îmi puteți spune de câți profesori ar mai fi nevoie în acest moment în sistem?Ligia Deca: Nevoia de profesori în sistem a fost identificată deja de inspectoratele școlare, de aceea am și avut această hotărâre de guvern de suplimentare de posturi, pentru că între planul de școlarizare estimat și cel realizat există diferențe, de regulă în plus. Şi, în acest context, Guvernul a adoptat astăzi acea hotărâre de guvern care permite suplimentarea posturilor didactice de predare cu peste 4.500. Deci, în acest moment, avem posturile pentru ca școala să înceapă în condiții bune și foarte bune.Reporter: Deci, pe lângă aceste posturi care au fost aprobate astăzi, nu ar mai fi în acest moment...Ligia Deca: Solicitările pe care noi le-am adresat inspectoratelor este să ne transmită necesarul conform legii și conform nevoilor din fiecare județ. Ceea ce vedeți aprobat reflectă solicitările lor.Reporter: Şi o ultimă întrebare aş mai avea referitor la hărțuirea sexuală în universități și în școli. Premierul a anunțat că, într-o săptămână, ar urma să fie gata o modificare în acest sens. A fost într-adevăr aprobat un proiect de lege care merge în Parlament, dar care încă nu a fost introdus în procesul legislativ, să intre în dezbatere și avem o hotărâre de Guvern care încă nu a trecut de Executiv. Ce se întâmplă mai exact, de ce nu este o grabă în acest sens?Ligia Deca: Există o grabă. Noi, la Ministerul Educației, am avut diferite întâlniri pe parcursul lunii august. Una dintre ele, cea din 19 august, a vizat o întâlnire între Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Ministerul Familiei, Consiliul Naţional al Rectorilor, Comisia de etică și management universitar și toate federațiile studențești, tocmai pentru a vedea care sunt actele normative necesare.Primul este proiectul de lege pe care l-ați amintit, care, prin modificarea Ordonanței 27 din 2000, permite primirea și procesarea de sesizări anonime. După adoptarea acestui proiect de lege, se poate trece la adoptarea în Guvern a modificării Hotărârii de guvern 970, care vizează extinderea aplicabilității metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă și către relațiile între elevi, studenți și cadre didactice. Totodată, noi lucrăm la actualizarea în funcție de modificarea la Ordonanța 27, la modificări pe legislația specifică educației. Vom adopta în timp scurt regulamentul de funcționare al comisiilor de etică din universități, unde, de exemplu, detaliem cum se poate face autosesizarea comisiilor de etică din universități, dacă există suspiciuni sau cazuri semnalate în mass-media, fiecare comisie de etică a universității să poată să ia măsuri în consecință. Însă, ca să putem modifica tot ce ține de legislație secundară în acest domeniu, avem nevoie de permisiunea de a procesa sesizări anonime.Reporter: Vă mulțumesc!Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, spuneați că sunt 19 școli care funcționează în trei schimburi, lucru care este ilegal. Aș vrea să vă întreb...Ligia Deca: Nu este încă ilegal. Din anul școlar viitor, 2025-2026 va deveni ilegal, conform legii învățământului preuniversitar.Reporter: Vă rog să ne spuneți, de exemplu, până luni, când începe școala, cum se rezolvă situația în aceste 19 școli, dar și ce proiecte aveți pentru anul viitor?Ligia Deca: Situația în aceste școli, din discuțiile cu inspectoratele școlare, se va rezolva parțial odată cu darea în folosință a unor spații noi sau renovate. O parte dintre ele așteaptă finalizarea unor lucrări. În câteva cazuri avem termen de două-trei luni până la finele anului calendaristic. În alte cazuri trebuie găsite soluții de tip consorțiu școlar sau redesenarea circumscripției școlare, pentru că este clar că școala primește mai multe cereri decât poate, fizic, logistic să susțină; și atunci avem nevoie de astfel de demersuri. Am discutat deja la ședința cu prefecții și cu inspectorii școlari și vom face o întâlnire, pentru că majoritatea cazurilor se regăsesc în București și în Ilfov; vom face întâlniri cu autoritățile publice locale și cu inspectoratele pentru a identifica soluții în așa fel încât la anul într-adevăr să respectăm legea și să nu mai avem școli care învață în trei schimburi.Reporter: Dar până luni, când începe școala, unde se duc copiii - în aceste 19 școli? În ce învață în containere, la alte clase, care e situația?Ligia Deca: Ei învață pe un program care să permită desfășurarea procesului educativ în trei schimburi și unii dintre ei, sigur că da, învață și în spații suplimentare, care sunt de exemplu date de instalarea unor containere. Pentru situația punctuală, pe fiecare unitate de învățământ, o să putem da o informare în acest sens.Reporter: Dumneavoastră puteți să precizați de ce s-a ajuns în această situație, în condițiile în care autoritățile, dar și instituțiile abilitate și Ministerul Educației au avut suficient timp să discute astfel de aspecte și ele să nu se mai repete?Ligia Deca: Așa cum știți, toți copiii care au domiciliul într-o circumscripție școlară sau au o viză de flotant în acea circumscripție școlară au dreptul de a se înscrie la o anumită școală. Dacă familiile și copiii preferă o anumită unitate de învățământ, ei nu pot fi refuzați. Nu se pot lua decât măsuri de extindere a spațiilor educaționale, fie prin consorții școlare, fie prin construcții de noi unități de învățământ. Iar această situație se întâmplă preponderent în orașele mari, unde există anumite școli la care părinții fac demersuri ca să-și înscrie copiii. Deci, ceea ce vom face până la anul este să identificăm soluții punctuale pentru aceste cazuri. Nu mai sunt multe.Reporter: Dar spuneți-ne, vă rog, ce ar putea să facă un părinte care vrea să își trimită un copil la o anumită școală pentru că este mai bine cotată? Ce faceți? Îi obligați să-i realoce la alte școli sau care va fi procedura?Ligia Deca: Odată ce există un consorțiu școlar, profesorii beneficiază de mobilitate în interiorul acelui consorțiu școlar și, pur și simplu, orele se țin în alte clădiri care pot susține procesul educațional. Dacă nu există spațiu constructiv, soluția este, până când se poate extinde școala, dacă există spațiu geografic, să găsim alte clădiri în apropiere cu destinație educațională, unde se poate desfășura procesul educațional. Realist, alte soluții nu există.Reporter: În afară de această campanie pentru prevenirea consumului de droguri în școli, Ministerul Educației a luat și alte măsuri punctuale sau poate să vină cu un set de măsuri pentru combaterea acestui fenomen?Ligia Deca: Ministerul Educației, împreună cu celelalte instituții, urmează îndeaproape prevederile Planului național de combatere a violenței și a consumului de substanțe interzise și avem acțiuni care depind de noi, cum este partea de informare a părinților, de prevenție, de educație a copiilor în acest sens, avem toată zona care ține de măsuri pe care le-am luat pentru combaterea violenței, așa cum știți, de exemplu, monitorizarea audio-video în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor GDPR. Alte măsuri țin de alte instituții: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, autoritățile publice locale. Practic, violența în școli și prevenția sa sunt chestiuni care se adresează de către un cumul de instituții.Reporter: Şi vă rog să ne mai precizați dacă s-a adoptat înființarea acelei săli în care să fie trimiși elevii care deranjează orele.Ligia Deca: Această prevedere din regulamentul de organizare și funcționare în învățământul preuniversitar este o opțiune pe care școala o are. Nu este o obligație. Regulamentul este în vigoare. Fiecare școală își elaborează propriul regulament în funcție de regulamentul general și școlile care au spații disponibile și care pot avea personal care să pună în practică această măsură, sigur, pot opta să o facă. Din nou, nu este o obligație, este o opțiune a școlii.Reporter: Mulțumesc.Reporter: Bună ziua. Doamna ministru, ați vorbit puțin mai devreme despre faptul că în acest an examenele vor avea loc mai devreme, pentru că sunt și temperaturi din ce în ce mai ridicate, vedem canicula începe deja din luna mai. Dacă ne-ați putea detalia. Bacalaureatul, Evaluarea Națională, competențele, care este concret calendarul?Ligia Deca: Imediat, să vă dau exact datele respective. Să știți însă că sunt destul de multe date. Noi am făcut publice aceste date, dar dacă insistați, sigur le caut și vi le pun...Mihai Constantin: Şi dacă ni le puneți la dispoziție, le putem include și în comunicatul post-ședință. Dacă preferați așa, pentru că sunt foarte multe intervale. Cum doriţi!Ligia Deca: Vi le putem da cu celeritate. Le am, dar sunt două pagini de citit, dacă doriți. De exemplu, calendarul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, anul școlar 2024-2025: 23 iunie - Limba și literatura română probă scrisă; 25 iunie - Matematică; 27 iunie - Limba și literatura maternă; afișarea rezultatelor - 3 iulie; 4,5 iulie - vizualizarea lucrărilor. Sunt foarte multe date.Reporter: Dar este destul de târziu și așa, adică în luna iunie avem caniculă deja instalată.Ligia Deca: Este mai bine decât situația pe care o avem acum, în care ne întindeam cu examenele naționale până spre mijlocul lunii iulie. Am reușit, ducând probele de competențe la Bacalaureat, la finalul lunii ianuarie-începutul lunii februarie, să păstrăm un calendar în care, la finalul lunii iunie, am terminat cu examenele naționale pe care le dau copiii. Da? Și sigur că da, în funcție de evoluția climatică vom vedea dacă sunt necesare alte măsuri.Reporter: Mulțumesc.Reporter: Bună ziua. Ați spus puțin mai devreme că sunt 19 școli în care se învață în trei schimburi, cele mai multe în București și Ilfov. Câte sunt în București și câte sunt în Ilfov? Care este situația din București și Ilfov, dacă ne puteți spune?Ligia Deca: O să revenim cu o situație punctuală, pentru că depinde și de ultima actualizare pe care ne-o vor da inspectoratele la consfătuire. Avem această listă, din nou o putem face publică la solicitarea dvs.Reporter: Câte sunt din București, din cele 19? Câte școli?Ligia Deca: Nu am acum în față lista respectivă.Reporter: Bun, și ați mai anunțat de asemenea 800 de școli în reabilitare pentru începutul anului școlar. Care este situația în București? Câte sunt relocate? Dacă ne puteți da tot așa situația pe Capitală.Ligia Deca: Pentru Bucureşti, există o situație care va fi din nou actualizată la finele acestei săptămâni. Așa cum știți, lucrările care presupun o finalizare pentru începerea anului școlar au fost în dinamică și în această săptămână inspectoratele au avut rolul de a merge pe teren și a verifica situația concretă. De aceea, vă rog să lăsați să ajungem la ziua de vineri când se închide raportarea, ca să putem da datele actualizate, să nu dăm niște date care nu mai corespund pe data de 9, luni, când încep şcoala.Reporter: Totuși este miercuri și o altă situație în momentul acesta, până vineri se schimbă, dar noi vrem datele actualizate de acum.Ligia Deca: Pentru București, le veți primi imediat ce le veți solicita la Biroul de presă.Reporter: Și o ultimă întrebare: unde veți participa la festivitățile de deschidere a noului an școlar?Ligia Deca: Voi participa la mai multe deschideri de an școlar, la unități de învățământ din București, dar și din țară. Lista finală urmează să o anunțăm în zilele următoare. Am primit multe invitații, încă este în elaborare programul.Reporter: Mulțumesc!Reporter: Bună ziua. Tot legat de școlile în trei schimburi, s-ar putea găsi o modalitate prin care să nu mai fie luate în calcul vizele de flotant sau să fie cumva reglementată această situație, pentru că la un moment dat mai erau discuții despre foarte multe vize de flotant false?Ligia Deca: Verificarea veridicității vizelor de flotant nu este în atribuția Ministerului Educației. Acolo colaborăm cu colegii noștri de la Ministerul Afacerilor Interne. În ceea ce privește diferența între domiciliul permanent și viză de flotant, ea nu poate fi făcută din motive constituționale. Curtea Constituțională a statuat într-o decizie că nu pot fi limitări de drepturi ca urmare a faptului că locuiești cu viză de flotant, de exemplu, închiriezi, față de situația în care ești primit în spațiu sau ai în proprietate un apartament sau o casă. Deci nu avem această posibilitate legală. Aici a tranșat Curtea Constituțională această situație. Din nou, soluțiile sunt două: consorțiile școlare și utilizarea altor spații sau redesemnarea circumscripțiilor școlare pentru a fi mai redus, da, arealul din care pot aplica copiii la o unitate de învățământ.Reporter: Și o întrebare pe un alt subiect. Astăzi au fost făcute noi percheziții în cazul profesorului Bulai de la SNSPA. Mai mulți studenți și asociații de studenți spun că ar fi nevoie și de măsuri de prevenire pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete pe viitor. Ați identificat alte proiecte pe care le puteți derula în perioada următoare?Ligia Deca: Da, da. Așa cum spuneam, am avut mai multe întâlniri chiar cu reprezentanții federațiilor studențești. Am și participat la o adunare generală la Suceava, la Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, unde am discutat pe larg propunerile lor. Fiecare universitate va trebui să ia măsuri de prevenire prin informarea a ceea ce înseamnă comportamente nedorite și care sunt sancțiunile. Ne gândim, de asemenea, să acordăm finanțare centrală pentru formarea personalului didactic în universități, pentru ca ei să înțeleagă foarte bine care sunt limitele comportamentelor permise și, de asemenea, așa cum spuneam, vom opera modificări imediat ce Parlamentul adoptă modificare Ordonanței 27, în așa fel încât în tot ce ține de legislația specifică educației, codul cadru de etică și regulamentul comisiilor de etică din universități să poată fi procesate și sesizările anonime și să se poată urma tot arealul de măsuri pe care le avem cuprinse în hotărârea de Guvern pentru prevenirea acestor situații. De asemenea, colaborăm foarte bine cu colegii de la Ministerul Justiției, de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a exista o rezolvare rapidă și în plan administrativ - ce pot face universitățile, da, în ceea ce privește raporturile de muncă, dar și ce se întâmplă în zona penalului. Cum transmitem toate suspiciunile de comportamente care intră în sfera Codului penal, rapid pentru soluționare către poliție, către procurori.Reporter: Bună ziua. Ați spus că în scurt timp veți adopta noi reglementări secundare astfel încât comisiile de etică să se poată autosesiza. Ce ar putea să facă, după ce se autosesizează în urma unor cazuri, potrivit acestor reglementări?Ligia Deca: E o procedură specifică de analiza cazului, analizează dovezile care li se aduc în atenție, pot audia diferite persoane, după care ajung la o concluzie și recomandă niște sancțiuni. Există în Codul cadru de etică o serie de sancțiuni care merg de la avertisment până la suspendarea din activitatea didactică, până la desfacerea contractului de muncă, așa cum am văzut că s-a întâmplat.Reporter: În cât timp veți da acest nou ordin?Ligia Deca: A fost un ordin de ministru pentru regulamentul comisiilor de etică. Deja autosesizarea este prevăzută în legea învățământului superior. Am prelungit perioada de dezbatere publică tocmai la solicitarea actorilor din educație care, în lumina cazurilor foarte mediatizate, și-au dorit să adaptăm acest regulament cât mai bine, în așa fel încât să prevenim cazurile de care, din păcate, am luat cu toții la cunoștință. Reporter: Aveți nevoie de adoptarea în Parlament a proiectului de lege pentru sesizările anonime? Când va fi adoptat, anul acesta, acest proiect de lege?Ligia Deca: Sunt convinsă că Parlamentul va urgenta adoptarea sa, pentru că este o chestiune de urgență socială. Eu cred că avem nevoie să avem toate măsurile la dispoziție pentru a preveni astfel de cazuri.Reporter: Și legat de școală, începutul de an școlar, câți elevi încep, practic, cursurile? Ați spus că vor fi în format fizic peste tot, dar nu ați dat mai multe detalii despre numărul de elevi, dacă aveți. Mulțumesc.Ligia Deca: Sigur că da, imediat. Două secunde, ca să vă dau ultimele cifre. Da, vorbim despre aproximativ trei milioane de elevi, în tot sistemul!Mihai Constantin: Şi având în vedere că mai avem doi miniștri prezenți la briefingul de astăzi, o ultimă întrebare vă rog dacă există pentru doamna ministru, scurt, vă rog.Reporter: O ultimă întrebare, da. Tot referitor la începutul anului școlar, câți suplinitori sunt în acest an școlar? Câți profesori suplinitori? Și dacă știți să-mi dați câteva exemple de materii unde sunt cei mai mulți astfel de profesori.Ligia Deca: Chiar astăzi să știți că sunt încă în desfășurare ședințele de repartizare și de încadrare la nivel județean. Deci, nu vă pot da o cifră actualizată, pentru că ele sunt încă în desfășurare. Vom avea cifre actualizate după ce se finalizează toate procedurile de încadrare. În acest moment nu vă pot da o cifră, pentru că, așa cum spuneam, se încadrează în școli.Reporter: Ştim că anul trecut au fost mai cei mai mulți din ultimii 5 ani, dacă nu mă înșel, sau era o cifră foarte mare.Ligia Deca: Ceea ce ține de noi este să avem numărul de posturi necesare în funcție de nevoile sistemului și să facem cât mai atractivă profesia de cadru didactic, ceea ce am făcut inclusiv prin creșterile salariale de cam 50% pe medie. În afară de aceasta, reformăm și tot ce înseamnă infrastructura educațională. Cred că, dacă ne uităm la aceste măsuri, putem spera că situația atractivității profesiei didactice se va îmbunătăți de la an la an, pentru că această profesie devine mult mai bine văzută social, în opinia mea, odată cu toate măsurile prin care am subliniat cât de mult apreciem profesorii și, în același timp, și mediul de lucru, da? spațiile școlare modernizate, sigure și dotate bine vor fi un atu. Mulțumesc.Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu foarte multă, doamna ministru. Continui acum prin a vă comunica despre o ordonanță de urgență adoptată astăzi prin care au fost completate mai multe acte normative în domeniul sănătății. Deciziile vin în sprijinul persoanelor care suferă de afecțiuni oncologice, al tinerilor care au nevoie de îngrijiri medicale și al pacienților care au nevoie de medicamente inovative. Sunt măsuri care răspund semnalelor primite din sistemul medical și de la asociațiile de pacienți și sunt bucuros să-l invit să ne prezinte informațiile pe ministrul sănătății, domnul profesor Alexandru Rafila. Vă rog, domnule ministru.Alexandru Rafila: Da. Bună ziua. Mulțumesc pentru invitație. O să încerc să trec repede în revistă câteva dintre măsurile cuprinse în ordonanța de urgență aprobată astăzi de Guvernul României. O parte din ele sunt lucrate împreună cu - vreau să precizez acest lucru de la bun început - cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și le mulțumesc colegilor de la CNAS pentru activitatea lor. În ceea ce privește pacienții cu cancer, sunt câteva măsuri care se referă strict la această categorie de pacienți. În primul rând, este vorba de extinderea decontării la toate tipurile de servicii de radioterapie pentru pacienții oncologici, indiferent de localizarea tumorii. În al doilea rând, este vorba despre o reactualizare a tarifelor, care nu au mai suferit modificări din anul 2015, și sunt proceduri complexe, de exemplu, cum ar fi brahiterapia, care avea nevoie urgentă de o astfel de actualizare, încât să facă posibilă acordarea serviciilor pentru pacienții oncologici. În al doilea rând, este vorba despre implementarea practic al PAL Plan - Planul Național de Paliație, care se adresează nu numai pacienților oncologici, ci și celor non-oncologici, prin includerea la decontare a tuturor categoriilor de servicii, nu numai cele de paliație acordate în unități medicale specializate, ci și cele care pot fi acordate ambulatoriu sau la domiciliul pacientului. De asemenea, tipul de unități sanitare care pot să organizeze astfel de servicii va fi extins. Și un lucru care de asemenea este în întâmpinarea pacienților, și oncologici, dar și cu alte patologii, se referă la un mecanism accelerat de acces la medicamente inovative pentru produsele care sunt unice în cazul anumitor tipuri de boli sau pentru produsele care, prin introducere, vor produce economii la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, pentru că practic înlocuiesc medicamente care se dau în momentul de față și care sunt mai costisitoare. Mai sunt și multe alte prevederi care au fost realizate în această ordonanță de urgență. Unele dintre ele ajută de asemenea la implementarea Planului național de control al cancerului, prin constituirea rețelelor naționale și racordarea rețelelor naționale de diagnostic și tratament pentru pacienții oncologici, precum și măsuri care prorogă, de exemplu, termenul de aplicare a unei legi mai vechi care prevedea că pacienții din România, atunci când se adresează serviciilor ambulatorii private, țin să precizez acest lucru, vor plăti o sumă de bani, s-a prorogat până în anul 2027 acest lucru, încât pacienții români care apelează la servicii private să nu trebuiască să facă acest lucru. Astea sunt câteva lucruri care cred că vin în întâmpinarea pacienților din România și cred că reflectă consecvența Guvernului în îmbunătățirea accesului la servicii medicale, alături, sigur, de multe alte lucruri, începând cu investițiile și continuând cu elemente de reformă structurală ale sistemului de sănătate. Aș vrea să vă rog să îmi puneți câte una, maximum două întrebări. O să încerc să fiu foarte sintetic. Trebuie să ajung la o colegă de-a dumneavoastră, la o emisiune în direct. Mulțumesc. Vă rog...Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș avea două întrebări pentru dumneavoastră. În primul rând despre Spitalul Pantelimon - care este situația, dacă există șansa să introduceți acest spital pe lista celor ce trebuie renovate, pentru că vedem că...Alexandru Rafila: Aș vrea să vă răspund imediat, aș vrea să vă răspund imediat la întrebarea dumneavoastră. M-am întâlnit cu noua conducere, în repetate rânduri, cu noua conducere a spitalului, a existat și o vizită pe teren la spital. Ceea ce vom face în perioada imediat următoare va fi de relocare..., deci, în primul rând, amenajarea unui spațiu în care să fie relocată secția sau parte din secția de terapie intensivă, care va intra într-un proces de renovare complet, secția de terapie intensivă de la Spitalul Sfântul Pantelimon, așa cum am promis și eu şi a promis și domnul prim-ministru încă din perioada acelui scandal. În ceea ce privește alte elemente care țin de cercetarea penală, nu avem niciun fel de altă informație. Vă rog, și a doua întrebare...Reporter: Şi o a doua întrebare. În Parlament a fost depus un proiect prin care, dacă va trece, se vor introduce butoane de panică și camere de supraveghere în saloanele de UPU și de ATI. Cum vedeți dumneavoastră, ca ministru, această problemă?Alexandru Rafila: În primul rând, da, știu, este un domn care face, are tot timpul legătură cu butoanele de panică, care a făcut această propunere. În mod evident, în cadrul restructurării secțiilor de ATI, gândiți-vă că noi discutăm de digitalizarea care s-a și întâmplat la informatizarea și digitalizarea a 18 secții de ATI. În plus, în proiectul de digitalizare a spitalelor vom continua acest lucru. Problema cu camerele de luat vederi nu este în mod evident ceva străin acestor proiecte. Supravegherea pacienților aflați în terapie intensivă dintr-un post central de comandă este ceva firesc și se și întâmplă în unele spitale din România. A fost la Timișoara, unde un astfel de sistem funcționează, la domnul profesor Săndesc. În ceea ce privește butoanele de panică, ele există în continuare, dar acum, știți, pacienții care sunt, de exemplu, intubaţi sau sunt în comă nu cred că pot să acționeze aceste butoane. Îmi cer scuze, mulțumesc frumos.Reporter: Bună ziua! Spuneți-ne, vă rog, din ce motive a fost declarată închisă pandemia de rujeolă? Epidemia.Alexandru Rafila: Pentru că numărul de cazuri... Nu, n-a fost pandemie. Epidemie la nivel național. Pe măsură ce datele care vin la Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică, au arătat o scădere susținută a numărului de cazuri și dispariția focarelor la nivel național, colegii noștri epidemiologi au avut criterii pentru ca să solicite Ministerului Sănătății închiderea acestui lucru. Practic, ce s-a întâmplat, ca să înțeleagă toată lumea, s-a epuizat ceea ce numim noi masa receptivă, adică oamenii care n-au fost vaccinați sau mulți dintre ei s-au îmbolnăvit și, în felul acesta, această izbucnire epidemică a încetat, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu se pot repeta peste un an sau peste doi sau peste trei ani, atunci când scăderea acoperirii vaccinale aduce iar o anumită populație la risc să se îmbolnăvească pentru că nu este protejată.Reporter: De ce este necesară renovarea acelei secții de la Spitalul Pantelimon? Care este situația acolo? Ce aţi găsit?Alexandru Rafila: Este necesară pentru că, în mod evident, condițiile care erau acolo - Spitalul Pantelimon n-a beneficiat de astfel de reabilitări de mulți ani - condițiile, inclusiv condițiile de lucru ale medicilor, nu erau, să spunem, cele mai bune. Și, pe de altă parte, trebuie să dăm și noi un semnal clar opiniei publice, pacienților că în Spitalul Pantelimon lucrurile evoluează într-un mod care să le dea lor încredere să se adreseze acestui spital, care, trebuie să spun și e un lucru pe care mi-l asum, are foarte mulți profesioniști de bună calitate și e păcat să nu utilizăm acest corp medical profesionist din Spitalul 'Sfântul Pantelimon'.Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ați spus că la Spitalul Pantelimon vor veni experți internaționali să evalueze situația de acolo. Care sunt discuțiile în acest moment?Alexandru Rafila: Discuțiile sunt că așteptăm să vină acești experți. Noi am accesat două organizații: Organizația Europeană și cea Mondială a Specialiștilor în Terapie Intensivă. Mi-au răspuns din partea ambelor organizații. Ideea nu este neapărat să evalueze situația de acolo, de la Pantelimon, ei nu vin să facă o anchetă, ei vin să facă o evaluare profesională legată de protocoale, de proceduri și, mai mult decât atât, să putem să avem și o discuție deschisă în spațiul public, dar și în zona profesională în ceea ce privește protocoalele care trebuie utilizate și în România pentru pacienții aflați în situații terminale.Reporter: Vor veni în acest an?Alexandru Rafila: Cred că da. Cu siguranță vor veni în acest an.Reporter: Acea secție care intră în renovare, practic va fi relocată la un alt spital...Alexandru Rafila: Deci ideea noastră, și am discutat cu conducerea spitalului, am identificat un spațiu în care a funcționat un compartiment de terapie intensivă în timpul pandemiei. Acel spațiu va fi inițial renovat și el, igienizat, dotat corespunzător, se vor muta echipamentele. Chiar dacă activitatea va fi mai restrânsă la terapie intensivă este important să fie liberă secția actuală încât ea să se poată renova în totalitate. Mulțumesc.Reporter: Mulţumesc.Reporter: Bună ziua. România intenționează să trateze copii din Fâșia Gaza? Aș vrea să vă întreb când ar putea ajunge primii copii, câți, cu ce vor fi transportați și unde vor fi tratați? În ce spital din România?Alexandru Rafila: Este un punct de lucru la nivelul guvernului, care se ocupă de această problemă. Noi am identificat două spitale de urgență pediatrică din București, 'Marie Curie' și 'Grigore Alexandrescu'. Discutăm de în jur de 40 de copii, care se află în momentul de față în Egipt, dar sunt și alte probleme de natură logistică și organizatorică. Doar Ministerul Sănătății, sigur, una este să poți să oferi locul unde acești copii sunt tratați, dar discutăm despre familiile lor, discutăm de persoane care sunt refugiate din Gaza și în mod evident aici decizia nu este doar la Ministerul Sănătății și, în plus, trebuie să ne asigurăm că, prin această preluare a acestor pacienți - trebuie să vedem exact ce patologii au, cam care ar fi durata de spitalizare, încât să nu împieteze niciun fel asupra desfășurării activității în aceste două unități.Reporter: Deci nu s-a luat încă o decizie, când vor ajunge, cu ce anume vor ajunge...Alexandru Rafila: Nu s-a luat încă o decizie, pentru că este o decizie care nu este numai medicală, asta vă spuneam. Discutăm și de persoanele însoțitoare, care poate să fie destul de numeroase.Reporter: Bună ziua. Legat de măsurile anunțate astăzi, necesarul de servicii paliative e undeva la 20% acoperit, în mare parte de ONG...Alexandru Rafila: Cred ce aveți o informație eronată, îmi cer scuze, am mai auzit acest lucru. Noi am avut un proiect, se numește PAL-PLAN. El a fost finalizat pe 31 decembrie 2023 și, în urma acestui PAL-PLAN, numărul de paturi necesare pentru pacienții cu îngrijiri paliative este estimat undeva în jur la 4.000 la nivel național. Noi avem în momentul de față 3300 de paturi, dintre care 3000 sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate. Dar nu discutăm doar despre paturi pentru îngrijiri paliative, pentru că o componentă importantă, cea care a fost abordată, astăzi de fapt, se referă la îngrijirile la domiciliul pacientului, când se deplasează persoane specializate la domiciliul pacientului pentru acordarea acestor îngrijiri paliative. Ştiu că au tot circulat tot felul de cifre, că avem doar 20%, că avem 5%. Eu vă spun că acel program care a fost făcut cu fonduri norvegiene, cred, au lucrat inclusiv cei de la Hospice, au fost parte din acest program, ANMCS-ul, Ministerul Sănătății, reprezentanți ai spitalelor, au fost parte a acestui proiect și numărul estimat de paturi pentru paliați în România necesar este de circa 4000. Mulţumesc!Reporter: Dar cât avem nevoie până la urmă, cât e necesarul?Alexandru Rafila: Păi asta v-am spus- 4000.Reporter: Şi în urma măsurilor dumneavoastră...Alexandru Rafila: Dar nu discutăm doar despre paturi, discutăm și de acordarea de servicii în sistem ambulatoriu sau la domiciliu.Reporter: OK. Revenind la cazul morților din Spitalul Sfântul Pantelimon, v-ați prevalat de un ordin din 2021 care ar anonimiza controlul. Nu ne-ați spus nici acum cine...Alexandru Rafila: Nu e niciun secret -am declarat...Reporter: Numărul ordinului...Alexandru Rafila: ... nu e vorba de un ordin, e vorba de un referat, numai o secundă, e vorba de un referat pe care l-am semnat, în care am împuternicit doi colegi să se deplaseze la Spitalul Sfântul Pantelimon. Referatul nu este...o să schimbăm acea prevedere, am rugat Direcția juridică să o schimbe. Nu m-am prevalat de nimic. Era vorba de un ordin care era în vigoare și era semnat de un ministru interimar.Reporter: Aţi refuzat să faceți public să vedem și noi ce scrie în acel referat.Alexandru Rafila: În referat scrie că echipa de control de la Ministerul Sănătății se deplasează la Spitalul Sfântul Pantelimon. Exact atâta scrie.Reporter: Obiectivele de...Alexandru Rafila: Obiectivele de control erau cele determinate de reclamații de natură administrativă făcute de două persoane, de asistenta șefă pe spital sau directorul de îngrijire, același lucru și de un medic ATI. Iar restul elementelor, având în vedere că începuse o anchetă penală în data de 10 aprilie, sunt în competența Parchetului, așa cum v-am spus de la început.Reporter: Şi de ce ați tot amânat să ne spuneţi lucrul acesta?Alexandru Rafila: Dar am spus. Vă rog să vedeți intervențiile mele publice.Reporter: Ați spus că e un ordin public, semnat de nu știu ce ministru în 2021Alexandru Rafila: Da, e un ordin semnat de un ministru interimar al sănătății din anul 2021.Reporter: De cine? Nu puteți să ne spuneţi?Alexandru Rafila: Păi vedeți cine a fost ministru interimar al sănătății în 2021. N-aveţi decât unul singur. Mulțumesc.Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, spuneați că veți renova secția de la Pantelimon ca să dați un semnal pozitiv pacienților, dar acolo problemele reclamate nu erau legate de condițiile din unitatea de tratare, ci mai degrabă de conduita medicilor. Dumneavoastră vorbiți acolo despre un corp de medici profesionist, însă vedem că pacienții au avut destule reclamații și chiar medicii s-au reclamat între ei.Alexandru Rafila: Acolo sunt probleme dificile, la Pantelimon. A fost vorba, inclusiv m-a întrebat colegul de la HotNews, apropo de obiectivele controlului. Au existat reclamații de ambele părți, ca să spun așa. Au existat cele două reclamații la care făceați dumneavoastră referire. Dar a existat și o reclamație a circa 100 de persoane din spital, medici și asistente medicale împotriva persoanelor care făcuseră reclamația inițială. Nu se poate face chestiunea asta decât prin dialog și dacă vă aduceți aminte, eu am fost la spital, am fost chiar de două ori la spital, la Sfântul Pantelimon, să discut cu personalul medical. Noi trebuie în primul rând să îi respectăm pe ei profesional și uman. Cred că ăsta e primul, primul lucru. Și să încercăm să găsim o soluție, încât ei să poată să lucreze într-un confort profesional. Lucrul ăsta este dificil în momentul de față și e bine că avem o echipă nouă acolo de management, se ocupă. Fac lucrul ăsta nu pentru că și-au dorit să fie manageri, în orice caz, nu și-au dorit. Dar pentru că sunt de acolo, din spital și încearcă să rezolve lucrurile. Dar lucrurile astea se dezvoltă și se rezolvă în timp, fără culpabilizări, trebuie să reclădim încrederea. Dar încrederea e de două tipuri: trebuie să reclădim și încrederea între personalul care lucrează acolo, în spital, trebuie și în raport cu exteriorul; și aici dumneavoastră puteți să ne ajutați și o să vă ținem la curent cu progresele de acolo, cu renovările de acolo, de la spital, încât Spitalul Pantelimon, și încercăm să găsim și o finanțare ceva mai bună pentru acest spital, inclusiv prin acțiunea prioritară pentru secțiile de terapie intensivă, încât să putem să oferim oamenilor ceea ce așteaptă. E unul dintre spitalele bune din București. Faptul că acolo a fost un lucru care încă n-a fost soluționat din punct de vedere al justiției rămâne - eu nu am vrut în niciun fel să interferez cu această..., și n-am făcut nicio declarație care într-un fel sau altul să fie interpretabilă. Trebuie să lăsăm justiția să-și facă treaba și să avem o concluzie atunci când lucrurile sunt soluționate. Mulțumesc foarte mult, vă urez o zi foarte bună. Mulțumesc.Reporter: Domnule ministru, încă o scurtă întrebare. A apărut o situație la la Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iași, cu aproximativ 200 de lilieci care au fost găsiți în secția de cardiologie. Ați discutat cu cei de acolo, v-au informat?Alexandru Rafila: Nu, nu. Dar o să mă interesez. Mulțumesc frumos. Chiar mi se pare și mie..., adică unu mai poate să intre din greșeală, dar 200 înseamnă că locuiau acolo. Mulțumesc frumos.Mihai Constantin: Mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru toate aceste informații. Vom continua cu o altă temă de actualitate: economie -finanțe. Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care cuprinde instrumente pentru creșterea gradului de colectare, încurajarea conformării voluntare și pentru cheltuirea mai eficientă a banilor publici. Îl invit, așadar, la pupitru pe domnul ministru al finanțelor, domnul Marcel Boloș, pentru a vă da detaliile și a vă răspunde la întrebări. Mulțumesc, domnule ministru.Marcel Boloș: Bună ziua. Într-adevăr, Guvernul României a aprobat o serie de măsuri care privesc atât îmbunătățirea colectării creanțelor bugetare, dar și mai buna utilizare a fondurilor alocate pentru cheltuieli în zona serviciilor publice și, de asemenea, o serie de măsuri pentru sprijinirea investițiilor, atât cele derulate de autoritățile publice centrale, cât și cele derulate de autoritățile publice locale pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și rambursabile. Așadar, este un pachet de măsuri extrem de complex care, pe de o parte privește mediul de afaceri și pe de altă parte privește cheltuielile publice ale statului, pentru mai bună utilizare a fondurilor și sprijinirea cheltuielilor cu investițiile necesare în această perioadă de timp în care România accesează bugetele de investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și politica de coeziune. În ceea ce privește partea de facilități fiscale, acestea sunt împărțite în două categorii pentru contribuabilii buni platnici care și-au achitat la timp impozitele și taxele, așa după cum deja se cunoaște din etapa de consultare publică, o bonificație de 3% din impozitul pe profit datorat și plătit sau, după caz, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va fi acordată în mod automat. Aceasta înseamnă că, prin decizie a ANAF-ului, în mod automat va fi acordată bonificația care va putea fi utilizată pentru plata impozitelor și taxelor în anul 2025 sau, după caz, pentru compensarea cu alte accesorii sau alte datorii față de buget. Este un semn de respect pentru contribuabilii care și-au achitat la timp impozitele și taxele și, în același timp, o inițiativă care a fost aprobată de către Guvern pentru a stimula conformarea voluntară, care este pasul cel mai firesc și cel mai normal pentru îmbunătățirea colectării creanțelor bugetare. O a doua categorie de măsuri este cea privitoare la contribuabilii cu debite restante înregistrate până la data de 31 august 2024, sub condiția achitării acestora până la 25 noiembrie 2024, a acestor debite restante. Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalități de întârziere și penalități de nedeclarare. Aici, după cum de asemenea se cunoaște din spațiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde lei. Iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistrați cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili, cu o valoare de 39,2 miliarde lei. De menționat că aici sunt incluse atât sumele din sentințele penale pentru care nu se aplică acest regim de facilități fiscale, pe de o parte, și de asemenea sunt incluse sumele care privesc răspunderea extinsă a administratorilor în valoare de 24,7 miliarde lei. Deci suma aceasta care privește persoanele fizice este una extrem de consistentă pentru ceea ce înseamnă datoriile față de buget. După cum de asemenea se cunoaște din spațiul public, avem, în funcție de valoarea creanțelor, facilitățile fiscale, respectiv dacă aceste creanțe, respectiv datorii înregistrate la buget sunt până în 5.000 de lei, anularea accesoriilor este în procent de 100%, iar, de asemenea, din obligațiile bugetare principale avem anularea în procent de 50%. Iar, dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 lei, atunci anularea obligațiilor principale este în procent de 25%. Vizează, cum spuneam, această măsură un număr de 848.000 de persoane fizice, cu un debit restant de 39,2 miliarde lei, iar în acest context țintim, pe lângă o colectare mai bună la bugetul de stat a debitelor restante, și sprijinul mediului de afaceri, care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește activitățile economice pe care le desfășoară și de aceea am socotit că este un prilej de a sprijini mediul de afaceri și de a-i ajuta pentru a-și regândi, în anumite situații, modelul de business sau, după caz, de a-i sprijini pentru activitățile de investiții pe care aceștia le desfășoară. Aceasta este prima parte a pachetului de măsuri prezentat Guvernului și aprobat în ședința de guvern. A doua parte a măsurilor este cea care vizează mai buna utilizare a fondurilor publice alocate pentru diversele servicii publice. Nu sunt incluse autoritățile publice locale, ca să fie foarte limpede din capul locului. Deci primăriile, consiliile județene în continuare își pot implementa fără probleme investițiile și activitățile de asigurare a serviciilor publice în condiții de normalitate. Deci, mai mult decât atât, pentru autoritățile publice locale, în sprijinul acestora și a proiectelor de investiții pe care le implementează a fost majorat plafonul de contractare din Trezoreria statului de împrumuturi pentru implementarea proiectelor de investiții la suma de 2 miliarde lei și de asemenea a fost aprobată majorarea plafonului de trageri cu suma de 700 de milioane lei și totodată o categorie de împrumuturi speciale pe care le derulăm cu autoritățile publice locale și prin intermediul împrumuturilor din Trezoreria statului a fost majorată cu suma de 1,5 miliarde lei. De asemenea, partea de prefinanțări din fondurile europene, respectiv acordarea prefinanțărilor necesare pentru proiectele de investiții a crescut la un procent de 30%, cu alte cuvinte este o măsură de flexibilizare a utilizării fondurilor europene și de facilitare a implementării proiectelor de investiții. Totodată, pe partea de cheltuieli publice au fost introduse plafoanele pentru cheltuielile materiale și servicii la autoritățile și instituțiile publice ale statului. Aceste plafoane privesc media cheltuielilor înregistrate în perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, doar pentru investițiile cu finanțare din bugetul de stat, fără a include primăriile și consilii locale, respectiv consiliile județene, respectiv la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale, avem plafonarea pentru componenta de investiții la nivelul mediei lunare a cheltuielilor din perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, în perioada de până la sfârșitul anului, angajamentele privind consultanță și expertiză, pregătire profesională, furnituri de birou și toate aceste cheltuieli care țin de activitatea administrativă a autorităților, respectiv instituțiilor publice ale statului, nu mai pot fi efectuate astfel de angajamente. De asemenea, a fost aprobată plata în tranșe a cheltuielilor din sistemul judiciar pe o perioadă de cinci ani de zile și, de asemenea, avem un set de măsuri pentru flexibilizarea alimentării fondului de rezervă bugetară, astfel încât cheltuielile de funcționare ale statului cu serviciile publice la nivel național să poată fi asigurate în bune condiții. Așadar, este o ordonanță care ține, pe de o parte, de o mai bună colectare a creanțelor bugetare și, pe de altă parte, de o utilizare rațională a fondurilor alocate pentru cheltuielile publice și, de asemenea, pentru sprijinirea investițiilor care sunt în curs de implementare din fondurile europene. Acesta este rezumatul pe scurt al proiectului de ordonanță de urgență. Vă stau la dispoziție cu întrebări pe această temă.Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă întreb în primul rând... Ați împărțit proiectul în două, prima parte și a doua parte. Câți bani credeți dumneavoastră că veți strânge după ce aplicați prima parte a proiectului? Câți bani strângeți după ce aplicăm a doua parte și cum va fi influențat deficitul?Marcel Boloş: 7,9 miliarde de lei este estimat din calculele făcute împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală pe componenta de îmbunătățire a colectării creanțelor bugetare și un miliard de lei pe componenta de cheltuieli. Deci avem un total de aproximativ 9 miliarde lei pentru ceea ce înseamnă influențe pozitive asupra deficitului bugetar. Foarte important de precizat este că monitorizarea aceasta atentă și prudentă a deficitului bugetar este un obiectiv foarte important pentru țara noastră, întrucât baza traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar în planul fiscal structural, ca punct de pornire, o constituie deficitul bugetar la finalul anului 2024.Reporter: Și aș mai avea o întrebare. Ieri, în Parlament, s-a votat un proiect care a fost inițiat chiar de partidul dumneavoastră prin care pragul de neimpozitare pentru pensii a crescut până la 3.000 lei. Ce spun simulările? Avem banii necesari pentru a se aplica de la 1 octombrie acest proiect, pentru că în general ne spuneați că...?Marcel Boloş: Impactul bugetar este de 662 de milioane de lei pe care îl avem din această facilitate pe care o acordăm pensionarilor și nu periclitează sub nicio formă acest demers foarte important pentru pensionari, respectiv plata la timp a pensiilor pentru cei 3,8 milioane de pensionari și acordarea acestor drepturi după ani mulți de muncă și grei pentru ca aceste inechități din sistemul public de pensii să fie înlăturate, deci nu avem o influență, respectiv un impact major în anul 2024 în privința acestui plafon de venit pentru care este acordată scutirea.Reporter: Recalcularea a fost încheiată, acum deja banii încep să ajungă la români...Marcel Boloş: Am transferat banii, 12,5 miliarde de lei au fost transferați în conturile Casei Naționale de Pensii şi le urăm mult succes în distribuirea banilor. Nu se pune problema sub nicio formă ca în fiecare lună să ne onorăm această obligație. Nu întâmplător am luat de-a lungul timpului măsurile care au fost necesare pentru îmbunătățirea colectării, pentru combaterea evaziunii fiscale, pentru că aceste resurse care asigură tot ce înseamnă cheltuielile publice ale statului vin, după cum știm, din veniturile fiscale pe care le colectăm.Reporter: O singură lămurire: sunt banii doar pe luna septembrie? Şi cât va fi până la finalul anului?Marcel Boloş: Da, urmează în data de 1 octombrie să transferăm, de asemenea următoarea tranșă, de 2,5 miliarde de lei, o să vă ținem la curent cu aceste transferuri de sume. Este, cum am spus, o obligație pe care Ministerul Finanțelor o va duce la bun sfârșit la termenele scadente, fără niciun fel de problemă.Reporter: Mulțumesc.Reporter: Bună ziua, Domnule ministru, avem în momentul de față aproximativ 13.000 de contribuabili care au datorii mai mari fiecare sau, în medie, am putea să spunem, de 2 milioane de lei. Pe aceștia îi scutiți de 25% din datorie și îi scutiți și de plata penalităților. Printre beneficiari se numără, de exemplu, și Robert Negoiță sau alți oameni cu posibilități. De ce ați luat această decizie?Marcel Boloş: Da, aceste creanțe care vin din vechime și sunt creanțe de peste 5 ani de zile, marea lor majoritate, aproximativ 22 de miliarde de lei, sunt creanțe pe care le purtăm de pe un an pe altul și încercăm să recuperăm cât se poate mai bine toate aceste debite restante care sunt înregistrate la nivelul ANAF-ului. Nu luăm decizia pentru o anumită persoană, noi gândim ca din valoarea aceasta, totuși enormă, de 60,1 miliarde de lei, să recuperăm o parte cât mai consistentă. Pentru că, totuși sunt bani cu care mai apoi putem să finanțăm proiectele de investiții în infrastructură și tot ce înseamnă dezvoltarea României. Alminteri, noi, an de an, cum spuneam, de peste 5 ani de zile, sunt aceste creanțe care unele dintre ele se prescriu fără ca să încasăm un leu din ele și atunci, între a pierde tot după 5 ani de prescriere, sau a încasa debitul principal, fie cu acordarea acestor facilități fiscale, sunt lucruri mult mai mult mai bune decât ca banii să-i pierdem în totalitate, după expirarea termenului de prescriere.Reporter: Ce instrumente îi lipsesc statului pentru a colecta aceste sume în integralitatea lor? De exemplu, de ce nu s-ar putea confisca anumite bunuri? De ce nu se poate găsi o altă soluție?Marcel Boloş: Dar problema aceasta a popririi sau a punerii sechestrului sau a tuturor modalităților prin care facem executările silite se întâmplă prin serviciile noastre pe care le avem specializate în procedurile de executare silită. Problema este alta - că valorificarea acestor bunuri, fie ele de natura unor active, clădiri, terenuri sau sunt așa-zisele construcții speciale, care foarte greu sunt recuperate și pentru care procesul de executare silită este destul de greoi. Și atunci, cum vă spuneam, valoarea aceasta a creanțelor, enormă, numai debitul principal este de 60,1 miliarde lei, iar accesoriile sunt de 11,7 miliarde lei. Toate acestea sunt resurse importante pe care le putem mobiliza pentru susținerea proiectelor de dezvoltare ale României. Nu putem rămâne cu acești bani neîncasați, nevalorificați și, în final, prescrierea anulează întregul debit pe care îl au înregistrat ca debit restant la ANAF.Reporter: Ce mesaj le transmiteți românilor care și-au plătit taxele la timp, însă ei sunt penalizați. De exemplu, un român care își plătește taxa anual plătește integral, dacă de anul trecut n-ar fi plătit sau de mai mulți ani ar fi beneficiat de o reducere substanțială. Ce mesaj le transmiteți oamenilor care și-au făcut treaba și au achitat taxele?Marcel Boloș: Păi, un prim semn de recunoaștere și pe care l-am dat pentru contribuabili a fost bonificația. Şi, ca o formă de respect a faptului că de-a lungul timpului și-au respectat termenele scadente la impozite și taxe și au avut această contribuție importantă la bugetul de stat, a fost gândită această formă care a existat în Parlamentul României, a fost depusă de reprezentanții Partidului Național Liberal și acum am materializat-o pentru ca să recompensăm categoria de...Reporter: Este doar 3%, mă scuzați, în comparație cu o reducere de 50% sau de 25%. Sunt anumite cazuri în care 3% ajută mai deloc în comparație cu această tăiere...Marcel Boloș: Da, dar vă spuneam care este alternativa în ceea ce privește recuperarea acestor debite înregistrate la data de 31 august 2024. Există o perioadă de prescripție în care, după 5 ani de zile, respectiva creanță nu o mai putem recupera. Și atunci, între a alege să pierdem totul sau a încasa pentru acele tipuri de creanțe care duc spre expirarea termenului de prescripție, cred că este o alternativă foarte bună pentru ceea ce înseamnă bugetul de stat și pentru corecta utilizare a banilor în favoarea românilor.Reporter: Dumneavoastră aveți datorii la ANAF, de exemplu?Marcel Boloș: Nu, nu am datorii la ANAF. Ar fi rușinos ca ministrul finanțelor să aibă datorii la ANAF. Nu am datorii și, sigur, aici, cum spuneam, în aceste perioade în care mergem pe ideea aceasta a sprijinirii mai ales a firmelor aflate în dificultate, cred că pe de o parte este o formă prin care sprijinim firmele aflate în dificultate pentru a le da o șansă în vederea continuării activității lor economice și, pe de altă parte, statul, care, prin îmbunătățirea colectării, își continuă proiectele sale de investiții și de dezvoltare pe termen lung. Nu există o alternativă în care să nu avem în vedere atât contribuabilii care sunt buni platnici, cât și contribuabilii care au înregistrate datorii. Am gândit pentru ambele categorii de beneficiari aceste forme care țin de sprijinul lor și mai ales în zona persoanelor fizice, unde avem debite înregistrate în valoare de până la 5.000 de lei, sunt 706.000 de astfel de contribuabili persoane fizice, cu o valoare de 600 de milioane de lei, în care costurile care privesc urmărirea și executarea silită și demersurile pe care le facem în instanță sunt mult mai mari decât ceea ce înseamnă colectarea creanței, a unei părți din creanță, și cu aceasta dăm posibilitatea ca ANAF-ul să se orienteze spre recuperarea creanțelor de mare valoare. Adică, cu alte cuvinte, mai mult efort și mai multe cheltuieli avem din partea statului pentru creanțele de mică valoare, de până în 5.000 lei, decât a le încasa o parte din acestea și a ne orienta activitatea spre ceea ce înseamnă recuperarea creanțelor de mare valoare pe care le avem înregistrate în evidențele ANAF.Reporter: Domnule ministru, pentru că ați vorbit și despre persoanele fizice care au datorii de 5.000 lei sau mai mult de 5.000 lei, aici, ele și dacă plătesc la timp, nu primesc nimic, nu primesc..., bonificaţia nu se ...Marcel Boloş: Să nu uităm că la impozitul pe proprietate, bonificația de 10% se acordă an de an, adică în momentul în care există o plată la impozitul pe proprietate cu scadența, știm bine, în lunile martie, acea bonificație se acordă prin efectul legii și curge an de an pentru cei care, în privința impozitului pe proprietate, își plătesc impozitul pe proprietate. Deci, contribuabilii persoane juridice cu bonificația financiară de 3%, contribuabilii persoane fizice cu bonificația de 10% și cei cu debitele înregistrate la 31 august au atât anularea de accesorii, cât și pentru contribuabilii persoane fizice au și anularea obligațiilor bugetare principale, pe care le-am menționat.Reporter: O singură precizare, cu permisiunea dumneavoastră. De ce ar vrea un român să plătească la timp și să primească această reducere de 10%, când ar putea să-și amâne practic dările către statul un an sau doi și să primească 25 sau 50%, domnule ministru?Marcel Boloş: O secundă, să nu omitem că în momentul în care o datorie față de buget nu se achită la timp și există întârzieri, mecanismele de poprire și de sechestru acționează imediat. Cu alte cuvinte, atunci când s-ar lua o astfel de decizie greșită, din partea mea, ulterior, mecanismele de poprire a contului bancar sau de impunere a unui sechestru pentru bunurile dobândite creează un disconfort destul de serios și problemele care se nasc ulterior impunerii acestor măsuri sunt mult mai grave versus conformarea voluntară. Este calea pe care ne-o dorim și de aceea am avut, cum am menționat, ca o formă de respect față de contribuabili persoane juridice, bonificația financiară - și o mai repet încă o dată: pentru contribuabili persoane juridice bonificația de 3%, pentru contribuabili persoane fizice bonificația de 10% și pentru contribuabilii cu debite restante înregistrate, anularea de accesorii și, desigur, anularea obligației principale restante. Dar așa să ne gândim, că amnistia fiscală nu mai vine în curând. Adică, dacă noi acest tip de măsură o repetăm, la intervale scurte de timp, angrenăm neconformarea plății impozitelor și taxelor și să știți că nu suntem singura țară care am aplicat amnistia fiscală. Trebuie doar să fim foarte atenți ca regularitatea cu care se repetă să fie la intervale mari de timp, încât să nu angreneze după sine neconformarea plății impozitelor și taxelor. E un lucru pe care, din experiența altor țări, Grecia, Italia, care au practicat astfel de măsuri, ne-am uitat și la orizontul de timp și cam o dată la 10 ani se practică acest lucru.Reporter: Domnule ministru, revin cu această întrebare, pentru că este o întrebare pe care o au românii care plătesc an de an taxe la zi. Spuneți-ne, vă rog, cum au reușit totuși atâția oameni care au datorii la stat, să aibă și popriri pe conturi, să fie expuși și acestor mecanisme de constrângere și totuși ei să rămână cu datorii pentru ca la final să li se reducă această...Marcel Boloş: Licitațiile pentru recuperarea contravalorii debitelor restante sunt unele care se repetă de cinci ori, de zece ori. Procesul este unul îndelungat și destul de greoi, deci nu peste noapte se întâmplă aceste lucruri și sunt anumite etape ale executării silite care sunt parte de ordinul anilor și de aceea aici trebuie judecate lucrurile în mod echilibrat. Cum spuneam, fie urmărim ca să încasăm și să îmbunătățim colectarea creanțelor bugetare sau trebuie să avem în vedere termenele de prescripție, care sunt cele care după aceea nu-ți mai dau posibilitatea să mai recuperezi nimic. Deci trebuie foarte bine gândit și contextul macroeconomic și forma prin care sprijini mediul de afaceri, respectiv persoanele fizice, și costul de oportunitate, adică ai o valoare a creanței, cum spuneam, de 5.000 lei. Sunt 706.000 persoane fizice afectate și te întrebi dacă costul tuturor personalului și al tuturor documentelor care se întocmesc și prezența la instanțele de judecată merită și nu, mai bine este ca, prin aceste forme, să recuperezi o parte din creanțele bugetare pe care le ai.Reporter: Domnule ministru, până pe 15 octombrie ați spus că veți prezenta Comisiei Europene un plan pentru reducerea deficitului bugetar. Ar mai putea apărea alte măsuri pe lângă cele adoptate astăzi?Marcel Boloş: Dacă ne referim... La ce fel de măsuri faceți referire?Reporter: Spuneați că va fi prezentat un plan Comisiei Europene pentru reducerea deficitului.Marcel Boloş: Da, deci baza în planul fiscal structural este traiectoria de ajustare a deficitului bugetar, scenariul macroeconomic și, în această perioadă de timp, avem întâlniri tehnice cu Comisia Europeană pentru a lămuri partea aceasta de traiectorie pe care o avem pentru reducerea deficitului bugetar. Dar dacă vă referiți la partea de măsuri fiscale, nu discutăm încă despre aceste tipuri de măsuri și nu avem impozite și taxe noi. Deci, dacă acesta este tipul de întrebare la care faceți referire.Reporter: Şi, după această ordonanță adoptată astăzi, la ce deficit am putea să ne așteptăm la finalul anului?Marcel Boloş: Păi, acum să vedem cum evoluează cifrele pentru luna septembrie, pentru că, știți că, de-a lungul timpului, lunile februarie, august și septembrie sunt lunile care sunt cele mai sărace în încasări la bugetul de stat. Cred că o discuție mai așezată putem avea după ce se închid informațiile și după ce avem ultimele date din contul de execuție bugetară din luna septembrie.Reporter: Și tot în ordonanță mai sunt prevăzute și acele plăți către judecători, procurori pentru salariile majorate retroactiv începând din anul 2018. Cum vedeți dumneavoastră această situație, pentru că este un efort destul de mare pe care îl are de făcut ministerul până în anul 2029?Marcel Boloş: N-am cum să apreciez, mă rog, acestea sunt ordine cu caracter administrativ care au intrat în circuitul civil. N-am cum să mă pronunț asupra legalității acestor documente. Noi am încercat să găsim, ca Minister al Finanțelor, modalitatea de plată și de punere în executare a contravalorii acestor ordine administrative, pentru că totuși reprezintă un buget însemnat pentru România și sigur, de aceea am încercat și o eșalonare în timp pentru a avea o suportabilitate cât mai adecvată pentru această categorie de cheltuieli. E una însemnată pentru țara noastră.Reporter: Bună ziua. Azi, Guvernul a adoptat amnistia fiscală, însă aș vrea să vă întreb dacă de anul viitor, după această amnistie fiscală, vor crește dobânzile și penalitățile pentru cei care sunt datornici?Marcel Boloş: Nu avem acum în lucru acest subiect, să vedem ce se va întâmpla /.../.Reporter: Era într-o formă a ordonanţei... erau aceste prevederi. Să crească penalitățile.Marcel Boloş: Da, dar în ceea ce s-a aprobat astăzi nu avem astfel de măsuri și deocamdată să închidem partea aceasta de punere în aplicare a măsurilor de amnistie fiscală pentru a ne putea atinge obiectivul pe care îl urmărim, acela de îmbunătățire a colectării creanțelor bugetare.Reporter: De când a devenit activ acel modul antifraudă? Câte fraude de tip carusel ați descoperit?Marcel Boloş: Deocamdată, cum spuneam, faza pilot, cea care se derulează la nivelul Ministerului de Finanțe, este în validare, adică, să zicem, firmele descoperite ca făcând parte din lanțul de tip carusel, sunt în proces de validare și de verificare. Putem să avem o discuție mai așezată asupra acestui subiect undeva la început de luna octombrie.Reporter: Referitor la aderarea României la moneda euro, dumneavoastră, ca ministru de finanțe, când credeți că va adera țara noastră la această monedă? Pentru că nu îndeplinim acele criterii.Marcel Boloş: Sunt criterii de convergență foarte clare pe care le stabilește regulamentul Comisiei Europene. Și unul dintre acestea este cel legat de convergența privind sustenabilitatea finanțelor publice ale României. Deci aici va trebui să avem o abordare echilibrată, pentru că suntem și în perioada în care ne dezvoltăm, în perioada în care implementăm proiectele de investiții. Și atunci nu cred că modelul Bulgariei, în care, să zicem, au îndeplinit criteriile de convergență prevăzute de regulamentul Comisiei Europene, cu excepția celui privitor la inflație, dar cu impact asupra investițiilor - a fost cel mai model adecvat. Am spus și repet- anii 2025-2026-2027 sunt ani foarte grei pentru România, având un buget de investiții care merge până la 8% din PIB. Deci, aici va trebui să găsim echilibrul necesar, pe de o parte să ne implementăm investițiile, pe de altă parte să sprijinim mediul de afaceri cu tot ce putem pentru a ne îmbunătăți poziția competițională a României pe piața europeană. Acesta este un obiectiv de țară extrem de important, să nu avem sub nicio formă măsuri care să fie în dezavantajul mediului de afaceri. Vedeți, am început procesul de digitalizare, a fost o etapă grea pentru mediul de afaceri, fiindcă este vorba de obișnuința cu modelele pe care noi le-am implementat. Chiar îmi cer scuze pentru acest disconfort pe care l-am creat, dar trebuie să înțelegem cu toții că este forma prin care împreună, în parteneriat cu mediul de afaceri, putem să progresăm și să avem un sistem fiscal modern și sustenabil. Este un obiectiv de țară al României la care trebuie să fim foarte atenți, pentru că nu este ușor să faci consolidare fiscal-bugetară, nu este ușor să implementezi proiecte de digitalizare, nu este uşor să combaţi evaziunea fiscală, nu este ușor să restructurezi sistemul de cheltuieli publice. Toate acestea necesită înțelegere din partea celor cărora li se adresează măsurile și, împreună cu Ministerul Finanțelor și cu Guvernul României, astfel de proiecte pot să fie în beneficiul României.Reporter: Domnule ministru, e foarte clar că în următorii șapte ani nu vom putea adera la euro pentru că nu vom avea deficit sub 3%...Marcel Boloș: Eu zic să așteptăm să implementăm investițiile...Reporter: Dumneavoastră, ca expert, ce spuneți, ce an dați?Marcel Boloș: Eu spun că trebuie să avem răbdare să ne implementăm investițiile în anii aceștia grei. Repet, 2025, 2026, 2027 și apoi ajustarea fiscal-bugetară devine mai ușoară. Și eu sper, totuși, și că avem cu toții înțelepciunea și răbdarea necesară pentru ca proiectele de digitalizare pe care le-am început, proiectele care țin de combaterea evaziunii fiscale și restructurarea sistemului de cheltuieli publice, să ne ducă spre obiectivul acesta măreț pe care îl avem, încât ajustarea fiscal-bugetară să nu fie un impediment pentru România de a nu adera la zona euro. Aici este vorba de o conlucrare între toți actorii din mediul economic și social, încât la final să obținem o ajustare fiscal-bugetară cât mai rapidă, dar rezonabilă și fără a face victimă investițiile, care sunt piatra de temelie pentru dezvoltarea României pe termen lung.Reporter: Și o ultimă întrebare, vă rog, referitoare la taxa pe lux. Ar trebui să fie plătită de la finalul acestei luni, însă ANAF doar ce a publicat acel formular 216. De ce atât de târziu?Marcel Boloș: Pentru că colegii au lucrat la aceste proceduri pentru a pune în aplicare acele măsuri speciale și, sigur, acum important este să implementăm măsura și să vedem care este efectul acestor măsuri în ceea ce privește această taxă specială.Reporter: Domnule ministru, în primul rând, aș fi vrut o clarificare dacă aceste măsuri privind amnistia și înjumătățirea datoriei sau reducerea cu 25% ar putea să fie aplicate aceste măsuri şi de la anul sau doar sunt niște măsuri...Marcel Boloș: Spuneam că aceste măsuri se iau de regulă o dată la 10 ani. Nu sunt măsuri repetitive, pentru că altfel riscăm să angrenăm după aceste măsuri neconformarea. Aceste subiecte nu sunt de joacă și trebuie să avem maturitatea necesară să le înțelegem așa cum ele sunt necesare.Reporter: Deci vă permit să aducă bani la bugetul de stat până la finalul acestui an.Marcel Boloș: Până în data de 25 noiembrie 2024. Este o măsură temporară și vă garantez că nu discutăm de reluarea ei an de an. Nu, nu există așa ceva în literatura de specialitate. Ca să repeți această măsură, este o greșeală a Guvernului, pentru că ar duce la efecte negative în ceea ce privește încasarea creanțelor bugetare. Repet, așa cum am studiat modelul din Grecia, modelul din Italia, Polonia, o dată la 10 ani sunt astfel de măsuri.Reporter: Bun, în urmă cu câteva săptămâni, atât dumneavoastră, cât și premierul Marcel Ciolacu vorbeați despre o reducere a cheltuielilor din instituții cu 5 miliarde. Acum, dacă ne uităm în această ordonanță, vedem că reducerea ar fi de doar un miliard. Unde s-au pierdut banii pe parcurs și de ce?Marcel Boloș: Păi, întâi de toate, autoritățile publice locale nu au mai fost luate în calcul. Pentru că decizia aceasta de a include autoritățile publice locale în acest proces înseamnă cu asumarea unor măsuri pe care Guvernul, din experiența anului trecut, ar trebui să le ia. Schimbarea unui bec pentru iluminatul public devine un subiect de decizie la nivelul Guvernului și nu are impactul dorit, pe de o parte.Reporter: În an electoral.Marcel Boloş: Pe de altă parte, proiectele de investiții adresate cetățenilor sunt foarte importante, indiferent că discutăm de fonduri care sunt alocate din politica de coeziune sau din Planul Național de Redresare și Reziliență, sau din bugetul de stat, sunt proiecte orientate spre oameni. Deci aici trebuie să găsim, să zicem, forma de implementare a acestor categorii de măsuri și considerentul principal pentru care autoritățile publice locale pot să își realizeze investițiile la care s-au angajat față de oameni.Reporter: Pe lângă faptul că primarii au fost exceptați de la foarte multe măsuri de reducere a cheltuielilor, le-a crescut, de fapt li s-a dublat plafonul de împrumut de la Trezorerie. Voiam să vă întreb dacă au fost luate aceste decizii tocmai în contextul în care vin alegerile prezidențiale şi parlamentare.Marcel Boloş: Nu, nu văd...Reporter: Aleşii locali sunt foarte importanți.Marcel Boloş: Aleșii locali au fost consultați, am discutat cu ei despre tipurile de probleme cu care se confruntă în această perioadă și de felul în care sunt angajați în implementarea acestor tipuri de proiecte și după consultarea cu dumnealor s-a luat această decizie, una care ține de interesul local și de respectarea, cum am spus, a angajamentelor pe care primarii le au față de oameni.Reporter: Și o ultimă întrebare, în aceeași ordonanță scrie că bugetarii nu vor mai primi, de fapt nu li se va mai deconta combustibilul în perioada vacanței. Aș fi vrut să vă întreb care sunt acești bugetari care primeau bani pentru benzină și motorină în concediu?Marcel Boloş: Nu aș vrea să intru în detalii.Reporter: Câteva exemple.Marcel Boloş: Este regretabil că avem așa ceva și nu cred că acum, după ce s-a luat această decizie, mai încap alte comentarii. Nu este firesc, așa cum spunea și domnul prim-ministru la începutul ședinței de Guvern, să avem aceste tipuri de cheltuieli care nu sunt foarte juste în raport cu eficiența utilizării banului public. Deci, bine că am luat această măsură ...Reporter: ... doar în acest an...Marcel Boloş: ... și astfel de situații trebuie să fie cât mai puține.Reporter: Măsura se aplică doar în acest an?Marcel Boloş: Până la sfârșitul anului 2024.Reporter: Şi atunci, care este schimbarea?Marcel Boloş: Dar nu uitați că mai avem Ordonanța Trenuleţ care vine în luna decembrie 2024 și, cu siguranță, această măsură se va regăsi și acolo.Reporter: Bun. Deci, în decembrie 2024 vom vedea noi măsuri fiscale.Marcel Boloş: Vom vedea măsurile care se iau în fiecare an. Ce am văzut în fiecare an? Dacă lăsam să intre toate actele normative în vigoare, numai în anul 2024 produceau un impact de 75 de miliarde de lei. Deci, haideți să avem totuși o anumită rezonabilitate în ceea ce privește măsurile adoptate de-a lungul timpului, și ştiţi bine că aceste Ordonanțe Trenuleţ se iau și se adoptă de prin 2018, deși nu este o noutate Ordonanța Trenuleț.Reporter: Pe lângă angajații din MAI, din Armată și servicii, cărora știm că li se decontau banii pentru transport în vacanță, dacă puteți să-mi dați totuși câteva exemple de alți angajați la stat.Marcel Boloş: V-am spus că este bine că această măsură a fost luată și mă bucur că ușor, ușor reușim să eliminăm și să asigurăm o utilizare justă a fondurilor din bugetul de stat. Nu mai vreau să fac altfel de comentarii.Reporter: Vorbim doar despre funcţii de conducere sau și bugetari simpli din Guvern, spre exemplu? Sau din Parlament?Marcel Boloş: Nu mai vreau să fac astfel de comentarii. Eu mă bucur că astfel de măsuri le luăm și ușor, ușor scăpăm de aceste tipuri de cheltuieli din buget.Reporter: Bună ziua. Vreau să mă lămuriți cu o informație pe care ați prezentat-o aici. Ați spus că ați virat 12,5 miliarde lei pentru septembrie și că în octombrie urmează o tranșă similară, dar ați spus 2,5 miliarde de lei.Marcel Boloş: Impactul bugetar suplimentar.Reporter: Nu, banii virați către Casa Națională de Pensii. Ce bani ați virat?Marcel Boloş: 12,5 miliarde lei, din care 11,7 miliarde lei au fost pentru Casa de Pensii și diferența până la 800 de milioane lei pentru celelalte drepturi de asistență socială. Noi nu asigurăm finanțarea doar a pensiilor, sunt alocațiile de stat pentru copii, sunt indemnizațiile persoanelor cu dizabilități, tot ce înseamnă drepturi de asistență socială.Reporter: Deci aceştia sunt pentru luna septembrie? Şi în octombrie vom vedea alți 12...Marcel Boloş: Da. Şi aceasta se va continua de acum înainte pe perioada cât sunt valabile.Reporter: Și mai citesc o informație astăzi de la Casa de Pensii: avem cu peste 900 de pensionari speciali mai mult decât erau la începutul anului. Care este impactul acestor pensionari speciali, pensii speciale în buget și de ce nu face nimic coaliția din care faceți parte pentru a elimina aceste pensii speciale?Marcel Boloş: Acum nu am cum să vă dau explicații în privința numărului de pensii.Reporter: Impactul bugetar al pensionarilor speciali.Marcel Boloş:... şi de evoluția numărului de beneficiari de pensii speciale. 1,7 miliarde lei este pe an impactul generat de pensiile speciale. În rest, nu știu să vă dau detalii despre ceea ce înseamnă evoluția numărului de pensionari. Întrebați Ministerul Muncii sau la Casa Națională de Pensii.Reporter: Mulţumesc.Reporter: Puteți să ne spuneți, vă rog, dacă în ordonanță s-a păstrat și prevederea prin care sporul bugetarilor de 50% este tăiat în perioada concediilor?Marcel Boloş: În timpul ședinței de guvern, fiindcă sunt beneficiari ai acestor stimulente din diferite programe operaționale, sunt din politica de coeziune și sunt din politica agricolă și fiindcă mecanismele sunt diferite, iar la unii stimulentele sunt incluse în salariul de bază s-a luat decizia ca această măsură să fie amânată până la 1 ianuarie, astfel încât în această perioadă de timp să poată să fie gândită corelarea cu indicatorii de performanță a acestor forme de acordare a stimulentelor și să găsim măsuri care țin de utilizarea eficientă a acestor fonduri. Aceasta a fost decizia luată în timpul ședinței de guvern.Reporter: Ca să fie clar: rămân cu sporul în plată până la 1 ianuarie!Marcel Boloş: Da, rămân cu aceste stimulente, cu mențiunea că, începând cu data de 1 ianuarie, aceste stimulente, ulterior să fie legate de indicatori de performanță.Reporter: Referitor la concerte, mai am și eu o precizare vă rog. La concerte, festivaluri organizate din bani publici se vor putea organiza sau a fost scoasă și această prevedere?Marcel Boloş: Evenimentele comunitare, cum sunt denumite ele, nu sunt cuprinse în proiectul de ordonanță de urgență.Reporter: Deci a fost scoasă această prevedere prin care erau interzise.Marcel Boloş: A fost eliminată, da.Reporter: Bun. Şi în luna martie va fi eliminată plafonarea facturilor la energie, va dispărea. Aș vrea să vă întreb ce se va întâmpla cu taxa de solidaritate în acest caz.Marcel Boloş: Domnul ministru al energiei vă poate oferi detalii despre mecanismul de compensare. Potrivit celor afirmate de dumnealui, în continuare va exista compensarea, dar regândită. Cred că dumnealui este în măsură să vă ofere explicații.Reporter: Şi taxa de solidaritate, la fel, continuă.Marcel Boloş: Da, este prevăzută în vigoare și mecanismul ei de implementare continuă.Reporter: Avem în continuare 1,2 milioane de bugetari. S-a mai făcut o reformă prin care a încercat să se reducă numărul acestora, însă nu a fost un rezultat dorit: 0,5% din posturi s-au tăiat. Care ar fi soluțiile guvernului în perioada următoare pentru reducerea numărului de bugetari? S-ar putea impune și o concediere, poate?Marcel Boloş: Avem în față o reformă a salarizării unice. Condiția pe care o are această reformă este cea privitoare la sustenabilitate, adică practic, așa cum sustenabilitatea a fost asigurată la sistemul public de pensii, așa va trebui să fim în măsură să răspundem la această solicitare a Comisiei Europene. Ministerul Muncii este în măsură să vă ofere detalii cu privire la aceste particularități ce țin de reformă și de soluția care se va identifica pentru a avea un sistem de salarizare performant, legat de indicatorii de performanță. Cred că cel mai potrivit ar fi de întrebat la Ministerul Muncii despre modalitățile prin care va fi pusă în aplicare reforma salarizării unice.Reporter: Vor putea fi dați afară bugetarii care nu performează? Dacă avem acești indicatori de performanţă?Marcel Boloş: Acest lucru - Ministerul Muncii poate să răspundă. Chiar dumnealor au în responsabilitate această reformă și vă pot da detalii mult mai bune decât mine.Reporter: Dar ne-am putea aștepta la concedieri? Ultima întrebare.Marcel Boloş: Chiar nu știu să răspund la întrebare.Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru toate aceste informații oferite publicului, până la urmă, prin intermediul presei acreditate la Palatul Victoria și am reținut mențiunea dumneavoastră referitoare la ponderea foarte consistentă a investițiilor din această perioadă, ca prioritate a Guvernului și de aceea, în încheierea acestui briefing, vreau să punctez câteva decizii care vizează mai multe proiecte de investiții. 500 de milioane de lei din fonduri pentru mediu vor finanța proiecte de modernizare și extindere a rețelei de gaze naturale, care vor avea ca efect creșterea accesului cetățenilor și comunităților la alimentarea cu energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Din aceste fonduri vor fi finanțate trei proiecte: conducta de transport gaze Prunișor-Orșova -Băile Herculane-Jupa inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică. Proiect către care va fi direcționată suma de circa 229 milioane lei. Conducta de transport gaze DN 600 Mihai Bravu- Siliștea este și ea cuprinsă în acest proiect. Pentru această lucrare sunt alocate aproximativ 169 milioane lei. Conducta de transport gaze Tetila- Horezu-Râmnicu Vâlcea primește și ea o finanțare de 101 milioane de lei, aproximativ. Cele trei proiecte fac parte din planul de dezvoltare a sistemului național de transport al Transgaz. Încă o informație: Sala Omnia din București va fi viitorul sediu pentru Centrul Național al Dansului București, după ce clădirea care a găzduit în anii '90 şi 2000, Senatul României va fi consolidată și amenajată. Prin hotărâre, Guvernul a reaprobat indicatorii tehnico-economici și fondurile necesare consolidării și supraetajării Sălii Omnia, clădire care acum nu este funcțională. Valoarea totală a investiției se ridică la 129 milioane lei, iar durata de execuție a lucrărilor este estimată la 24 de luni. Fondurile provin din împrumutul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. De asemenea, printr-o hotărâre de Guvern au fost aprobați indicatorii tehnico-economici și suma de 1 miliard de lei pentru restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a Brațului Bala, în scopul asigurării condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre. Brațul Bala este un obiectiv de interes național pentru derularea transporturilor navale. În prezent, în această zonă se poate naviga pe o distanță de aproximativ 1.700 m, după care brațul se colmatează. Din acest motiv vor fi efectuate lucrări de restaurare a zonei pe o suprafață de aproximativ 110 hectare. Durata de realizare a investiției este de 60 de luni, din care durata de execuție a lucrărilor efective este de 48 de luni. Prin alte trei hotărâri de Guvern au fost aprobați indicatorii tehnico-economici și fondurile necesare pentru amenajarea a trei noduri rutiere pe autostrăzile A1 și A3; pe autostrada A1, în zona localității Şibot din județul Alba, respectiv în zona localității Cruceni, comuna Șagu din județul Arad, iar pe autostrada A3 în zona localității Spinuş, județul Bihor. Fondurile totale care vor fi alocate pentru cele trei noduri rutiere se ridică la peste 388 milioane lei, iar durata totală a lucrărilor de investiții este de circa 12 luni. Urmează, evident, ca de obicei, comunicatul substanțial despre deciziile de astăzi. A fost o şedință de Guvern consistentă, şi aș spune, direct proporțională cu briefing-ul la care am asistat, dar văd că există interesul pentru o întrebare - vă rog.Reporter: Da, încă o întrebare. Dacă ne puteți confirma o vizită a premierului Marcel Ciolacu, mâine în Israel, la Ierusalim?Mihai Constantin: Bun. Este prevăzută această vizită și comunicarea se va face, însă cu rigorile contextului de securitate din regiunea respectivă.Reporter: Există un scop anume al vizitei?Mihai Constantin: Evident că există un scop anume al vizitei, dar, repet, comunicarea se face în condițiile de discreție, să spunem, impuse de context. Vă mulțumesc foarte mult! Să ne revedem sănătoși.

Briefing de presa sustinut de ministrul Educatiei, Ligia Deca, ministrul Sanatatii, Alexandru Rafila, ministrul Finantelor, Marcel Bolos, si purtatorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul sedintei de Guvern

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ