Care sunt masurile economice dure de care fuge PSD. 1 ianuarie ar putea întoarce pe dos toate promisiunile facute de social-democrati în campania electorala

După ce USR a impus condiții drastice pentru a intra în coaliția de guvernare, premierul în funcție, Marcel Ciolacu , a luat joi, 19 decembrie, decizia controversată de a scoate PSD din viitorul Guvern. Surse din presă au informat că decizia a fost făcută fără consultarea miniștrilor, iar speculația din media indică faptul că PSD preferă să rămână în opoziție pentru a nu-și asuma măsuri dure pe care viitorul Guvern se va vedea în situația să le ia de la 1 ianuarie 2025. Practic, creșterile de salarii și indexările de pensii propuse de social-democrați sunt imposibil de alocat fără împrumuturi suplimentare, deficitul bugetar riscă să se îndrepte, în regim ESA, când va fi calculat la final de an, spre 9%, iar programul de stânga propus de PSD în campania electorală nu mai are de unde să fie finanțat. Ziare.com a discutat cu economistul Adrian Negrescu despre care sunt cele mai neprietenoase măsuri care vor fi luate cel mai probabil de Guvernul „de sacrificiu” care va trebui să înfrunte nota de plată după anii de coaliție PSD- PNL care au adus România în incapacitate de plată. Economistul a venit și cu o serie de propuneri care ar putea să scutească o mare parte din români de creșteri de taxe. „Mă aștept ca statul, în sfârșit, să închidă o mare parte dintre companiile publice care sunt în acest moment falimentare și sunt doar niște fabrici de salarii și de interese politice. Este nevoie de o terapie intensivă pentru ca pacientul România să reușească să se însănătoșească, într-un termen cât de cât acceptabil din prisma imaginii mai ales pe care o are această țară.” Ads Scenariul economic nepopular de care fug politicienii: Creșterea bruscă a TVA și a impozitelor pe profit și pe venit „Situația este atât de gravă încât orice măsură menită să reducă deficitul bugetar este salutară din prisma efectelor macroeconomice. Creșterea TVA-ului devine realitate în condițiile în care, iată, avem și această criză din ce în ce mai adâncă pe scena politică. Creșterea, din păcate, a impozitului pe venit ar putea de asemenea să devină realitate , iar asta va afecta, din păcate, marea majoritate a populației. Ne așteptăm, pe de altă parte, la disponibilizări semnificative în sectorul bugetar și la tăieri puternice de bugete ”, a semnalat Adrian Negrescu. Adrian Negrescu confirmă faptul că, cel mai probabil, cota de impozit pe venit nu mai poate rămâne la 10%, și va fi urcată la 16%, ca în perioada 2007-2017. „Mi-e teamă că în cel mai rău scenariu, în care putem ajunge la astfel de decizii”, a completat acesta. Ads Citeste toate stirile despre PSD se retrage de la guvernare Cât despre creșterea TVA, aceasta cel mai probabil va deveni o realitate începând cu 1 ianuarie 2025, în condițiile în care este singura taxă din care statul adună bani instant din economie, într-o prima fază mai mulți, dar pe termen mediu și lung va fi un element nociv, argumentează Negrescu. „Și așa reușim performanța negativă de a aduna cei mai puțini bani din TVA raportat la potențial din Europa, motiv pentru care poate într-o primă fază reușești să-ți salvezi cât de cât niște finanțe publice, dar decalajul de încasare al TVA nu se micșorează.” Economistul face referire aici la faptul că România este în continuare ţara cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, 30,59%, faţă de o medie de 6,03% la nivelul blocului comunitar, potrivit unui nou raport publicat miercuri de Comisia Europeană. Ads Înghețarea pensiilor și salariilor bugetare din 2025, o realitate greu de schimbat în prezent O altă soluție care probabil va fi aplicată tot de la 1 ianuarie 2025 este înghețarea tuturor creșterilor de salarii și de pensii, care în momentul de față sunt nefinanțabile din perspectiva situației financiare în care se află Statul Român. „Avem nevoie de circa 2 miliarde de euro pentru a face aceste indexări de pensii și salarii de la 1 ianuarie, bani care România nu-i are în momentul de față. Ar trebui să-i împrumute, dar având în vedere contextul economic extrem de dificil în care ne aflăm, noul Guvern va prefera să se împrumute pentru lucruri care țin de funcționarea statului decât pentru a crește salariile și pensiile. Știu că e un calcul cinic, dar un calcul care vine de situația financiară gravă în care ne aflăm. Avem un deficit bugetar istoric de 30 de miliarde de euro și am dublat datoria publică în numai 5 ani de zile, la peste 930 de miliarde de lei. E o situație fără precedent: avem un deficit care pare a unei țări aflate în război, nu a unei țări aflate, cum le spun politicienii, pe creștere economică.” Ads Acesta a explicat că una este economia franceză care are o datorie publică de peste 110%, dar o cifră de afaceri a companiilor de vreo 20 de ori mai mare decât România și alta este economia românească în care 90% dintre companii sunt slab finanțate, care trăiește de la o zi la alta din facturile pe care le încasează. „Când tu n-ai capital, n-ai susținere economică, n-ai exporturile necesare, n-ai soliditatea unei economii care să-ți permită să creezi această perspectivă de plată a datorilor. E ca și cum ai vrea să iei un împrumut de 100.000 de euro de la bancă, cu salariu minim pe economie.” Care ar fi singura metodă prin care Statul ar reuși să evite creșterile abrupte de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor Potrivit economistului, există soluții pentru a nu crește taxele în momentul de față, și acelea sunt de reducere masivă a cheltuielilor publice, de vânzare a unei părți semnificative din activele statului. „Avem foarte-foarte multe active care pot fi vândute pe piața liberă, pe piața de capital, pentru a face rost de bani, pentru a acoperi gaura de la buget. Pe de altă parte există întotdeauna plasa de salvare a FMI -ului, care ne-ar putea oferi un împrumut de 40-50 de miliarde de euro, cu dobândă oricum la jumătate față de ce a perceput România până în momentul de față, și care se reprezintă nu doar un o gură de oxigen financiar, ci un plus de expertiză în materie de reforme pe care avem cu adevărat nevoie. Ads Iată că politicienii se eschivează de pe o zi pe alta în a-și asuma deciziile absolut necesare pentru a sănătoși economia, iar în acest context, din păcate, apelul la expertiza FMI, a Băncii Mondiale, devine absolut importantă, absolut salvatoare pentru niște politicieni care, ori nu știu, ori nu vor să facă cu adevărat reforme.” Potrivit acestuia, în afara creșterii TVA-ului, vânzarea pe bursa de valori, pe piață de capital, la licitație publică a activelor statului este singura metodă prin care putem face rost de bani rapid pentru a acoperi găurile din buget. „Restructurarea aparatului bugetar e un proces de durată, nu îi poți da pe oamenii afară fără să te gândești ce se va întâmpla cu ei, să le asiguri un proces de recalificare, să le găsești niște locuri de muncă. Disponibilizarea a aproape 500.000 de bugetari, cum ar fi normal să se întâmple, ar crea o problemă socială majoră pe care statul nu și-o poate permite în momentul de față. Deci să uităm de disponibilizări în momentul de față, să ne concentrăm pe tăieri de bugete, pe închiderea de companii care sunt falimentare și pe vânzarea activelor pe care putem să le vindem în momentul de față – terenuri, clădirii, privatizări, pachete minoritare de acțiuni la companiile importante ale statului – să încercăm să obținem bani rapid, pentru că problema arde din punct de vedere financiar”, a completat economistul. Ads Ziare.com a alcătuit luna trecută o listă cu ajutoarele de stat oferite companiilor deficitare din țară. „De la datoriile rostogolite de TAROM an de an, inclusiv în 2024, și finanțate practic de stat cu sume care vor cumula aproape 100 de milioane de euro, până la salvarea pe bucăți a unui CFR Marfă complet neviabil financiar, sau infuziile de finanțare de peste 800 de milioane de lei în ultimii doi ani pentru Complexul Energetic Oltenia, statul împinge cu greu la deal câteva companii, nereușind să găsească soluții pentru a le aduce pe verde”, arată o analiză din noiembrie. Ratingul de țară care duce România într-o situație de imposibilitate de a se împrumuta și propunerile FMI, pe care politicienii le-au evitat timp de un an Pe 17 decembrie, Fitch Ratings a confirmat înainte de data stabilită pentru evaluare, la „BBB minus” ratingul României pe termen lung în valută, indicând și o perspectivă înrăutățită de la stabilă la negativă, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă în luna februarie 2025, atunci când Fitch va face, după calendarul deja stabilit, o reevaluare a capacității de plată a țării noastre. Ads „Noi dacă până în februarie nu vom lua măsuri dure, menite să dea senzația că cheltuielile statului scad și că deficitul istoric pe care îl înregistrăm în acest moment se reduce, ne e teamă că, în februarie, agenția Fitch și împreună cu celelalte agenții de rating vor duce România spre categoria nerecomandată investiților, categoria „Junk” (n.r. eng. gunoi, categorie de rating la care României nu îi mai este accesibilă piața de împrumuturi externă). Amintim în acest context că în decembrie 2023, Fondul Monetar Internațional a realizat o evaluare a evoluției deficitului bugetar din România și a propus o serie de măsuri pentru a-l reduce, recomandând reducerea suplimentară a pragului pentru microîntreprinderi și un eventual impozit progresiv. Reforma impozitului pe venit: Eliminarea lacunelor și a scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv. Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard. Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili. Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite. Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor. Cota progresivă a fost mai mult timp un motiv de discordie în Coaliția PNL-PSD. În momentul de față, însă, economiștii consideră că chiar și dacă FMI ar impune acest lucru, cota progresivă nu se poate aplica având în vedere că „ANAF-ul nu are infrastructura software logistică necesară pentru a identifica, de exemplu, ce venituri are fiecare, cum își cheltuiește banii, care este situația, din punct de vedere financiar, a fiecărui cetățean, pentru că impozitul progresiv se aplică persoanelor fizice, nu companiilor din România. Cred că noi trebuie să intrăm într-o scurtă perioadă de terapie intensivă, iar decizia, din punctul meu de vedere, este una absolut esențială pentru a reclădi încrederea investitorilor din țara noastră. Suntem dependenți de împrumuturile externe, din păcate, iar fără a dovedi faptul că vrem să nu mai cheltuim în neștire banii pe care nu-i avem, este absolut esențială în perioada următoare”, a explicat Negrescu. Termenul maxim pentru a dovedi ceva concret este luna februarie, când riscăm cel mai negru scenariu pentru România, „un scenariu de-anii ’90, când economia se afla la categoria Junk, nerecomandată investițiilor”, a relatat economistul. Evaluarea va avea loc și probabil va include toate măsurile pe care își le propune a noua coaliție în materie de restructurarea deficitului bugetar, văzut și de FMI ca fiind marea problemă în momentul de față a statului. „Apelul meu este următorul: să nu ne jucăm cu economia, să nu ne jucăm cu bruma asta de investitori pe care mai avem, pentru că din păcate s-ar putea să ne ardem puternic din punct de vedere economic, distanța până la categoria Junk fiind numai un singur pas. Și cel mai probabil către asta ne îndreptăm”, a conchis Negrescu.