Contextul geopolitic actual, marcat de competiţia marilor puteri şi de creşterea numărului focarelor de conflict la nivel global, care a culminat cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a condus la o creştere accelerată a cheltuielilor globale pentru apărare, care au ajuns în 2023 la 2.443 miliarde de dolari, cu o tendinţă de creşterea[...]

Contextul geopolitic actual, marcat de competiţia marilor puteri şi de creşterea numărului focarelor de conflict la nivel global, care a culminat cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a condus la o creştere accelerată a cheltuielilor globale pentru apărare, care au ajuns în 2023 la 2.443 miliarde de dolari, cu o tendinţă de creşterea în anii următori.

KPMG în România, în parteneriat cu Ziarul Financiar, vă invită în data de 28 ianuarie, ora 9:00, la conferinţa ”Piaţa de apărare din România – oportunităţi şi provocări. Direcţii viitoare, potenţial de creştere şi parteneriate strategice.”

La dezbateri vor participa ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Bogdan Ivan, vicepreşedintele Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, Andrei Baciu, preşedintele Agenţiei române pentru cooperare tehnologică şi industrială pentru securitate şi apărare (ARCTIS) Cristina Dragomirescu, precum şi alţi oficiali de rang înalt din Ministerul apărării naţionale care, alături de experţii KPMG în România, vor dezbate principalele tendinţe, oportunităţi şi provocări pentru industria naţională de apărare şi vor contura evoluţia sectorului pe termen mediu şi lung.

Conferinţa va fi transmisă live pe zf.ro şi pe paginile de social media ale ZF.

După o perioadă de aproape cinci decenii de diminuare continua a cheltuielilor cu armamentul, revenirea războiului pe continentul european a găsit armatele statelor aliate din Europa şi industria de apărare a Uniunii Europene nepregătite să facă faţă unor ameninţări de securitate de asemenea amploare. Creşterea cheltuielilor pentru apărare la 2% PIB, fixate ca obiectiv pentru statele membre NATO, nu a fost încă îndeplinită de toate statele membre; cu toate acestea, oficialii NATO consideră că acesta este un prag minim, fiind luată în calcul posibilitatea unei majorării de până la 5% PIB pentru a face faţă unei potenţiale agresiuni militare. Alocarea acestor resurse financiare vizează atât modernizarea şi echiparea armatelor NATO şi UE, cât şi dezvoltarea industriei de apărare europene, concomitant cu stimularea investiţiilor în domeniul tehnologic şi inovaţiei, pentru a asigura sustenabilitatea şi rezilienţa în faţa tuturor provocărilor de securitate.