Ce spune strategul PSD despre masurile din OUG „trenuleţ”: Masurile reprezinta angajamente ale României din PNRR şi planul de reducere a deficitului bugetar pe şapte ani

Cristian Socol, strategul pe economie al PSD, principalul partid din coaliţia de guvernare, a scris că măsurile din ordonanţa „trenuleţ”, atât cele pe partea de economii la cheltuielile bugetare, cât şi cele pe creşteri de taxe nu sunt inovaţii, ci fac parte din angajamente ale României în faţa Comisiei Europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Planul Bugetar Structural pe Termen Mediu (PBSTM), prin care România s-a angajat că va reduce gradual deficitul bugetar pe o perioadă de şapte ani.

♦ Cristian Socol, strategul pe economie al PSD: „Sunt cel puţin alte 7 ţ⁠ări în Uniunea European care vor lua măsuri de consolidare fiscal-bugetară” ♦ „Cheltuielile de personal (bugetar – n. red.) au crescut dublu faţă de cât putea duce economia în 2024”.

Cristian Socol, strategul pe economie al PSD, principalul partid din coaliţia de guvernare, a scris că măsurile din ordonanţa „trenuleţ”, atât cele pe partea de economii la cheltuielile bugetare, cât şi cele pe creşteri de taxe nu sunt inovaţii, ci fac parte din angajamente ale României în faţa Comisiei Europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Planul Bugetar Structural pe Termen Mediu (PBSTM), prin care România s-a angajat că va reduce gradual deficitul bugetar pe o perioadă de şapte ani.

„Pachetul nu cuprinde mari inovaţii. Pe partea de cheltuieli exprimă angajamentele prevăzute în PNRR şi Planul Bugetar Structural, iar pe partea de venituri – a se vedea propunerile fiscale – exprimă exclusiv opţiunile de politici fiscale ale Băncii Mondiale, aşa cum era prevăzut de altfel în Planul Bugetar Structural”, scrie Cristian Socol.

Guvernul de coaliţie PSD-PNL-UDMR a emis la finalul lunii decembrie ordonanţa anuală „trenuleţ”, care amână mai multe plăţi bugetare sau vine cu diferite măsuri fiscale pentru 2025. În acest an, însă, pentru că trebuie să reducă deficitul bugetar şi are o nevoie de finanţare de 250-300 mld. lei în 2025, guvernul a venit cu mai multe măsuri, printre care îngheţarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor, eliminarea unor facilităţi fiscale sau scăderea pragului de impozitare specială a microîntreprinderilor.

În cadrul opiniei publicate pe o reţea de socializare, Socol a mai scris că măsurile sunt necesare şi din punct de vedere economic: „Sigur că enervează şi dezamăgeşte orice măsură care presupune consolidare fiscal bugetară. Costul de oportunitate al neimplementării la timp al unor măsuri adecvate era însă mult mai mare. La o trecere scurtă în revistă, am cuantificat pierderi anuale de 40 miliarde lei în avuţia netă a societăţii româneşti – la nivel de stat, companii şi populaţie. Mai mult, cred că oamenii de stat trebuie să ştie cât, când, cum şi ce măsuri să ia, altfel nu au ce căuta în funcţii înalte.”