Culisele condamnarii ex-ministrului Chesnoiu (PSD): Avocatii au încercat decredibilizarea martorului cheie al DNA cu asa-zise probe stiintifice si cu atacul la aparatura folosita la înregistrarea ambientala

Cuprins: Cum a demontat DNA tentativa de decredibilzare a martorului cheie Un martor cheie...la vedere... DNA despre discuțiile șoptite a fostului mini Cum a picat ex-polițistul Chesnoiu testul DNA Chesnoiu, „victima de serviciu” a magistraților Apucături de ministru PSD... Protagoniști Turnați „oral„ de o șefă din minister Fapte...în șoaptă.... „Marfa„ livrată „clientului„ Un complet de trei judecători de la instanța supremă a stabilit, miercuri, o condamnare, nedefinitivă, de patru ani cu executare în cazul fostului ministru PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, după ce a respins apărările avocaților acestora care au încercat decredibilizarea martorului cheie al DNA și reducerea impactului probelor produse de acesta. Concret, în încheierea de ședință a ultimului termen de judecată se arată cum unul dintre avocații lui Chesnoiu a încercat decredibilizarea unuia dintre martorii cheie din proces, pe martora denunțătoare Aura Luminița Jâjâie, în cazul căreia a cerut ICCJ să ceară Tribunalului București sentința prin care a fost admis acordul de recunoaștere al vinovăției încheiat de fosta subalternă a ministrului Chesnoiu cu procurorii DNA. Avocatul lui Chesnoiu „a considerat că înscrisurile la care a făcut referire ar da posibilitatea apărătorilor să evalueze un posibil control de autoritate sub care martora Jâjâie Aura Luminița s-a aflat în relația cu procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în condițiile în care, la data de 03.02.2022, a fost pusă sub urmărire penală într-un dosar al aceleiași unități de parchet pentru infracțiuni similare celor cercetate în prezenta cauză” și a arătat că „la aceeași dată a fost consemnat denunțul oral al martorei Jâjâie Luminița, acesta reprezentând actul declanșator al cauzei de față”. Apărătorul unui alt inculpat din dosar a cerut instanței supreme admiterea probelor depuse la termenul din 05 martie 2025, constând în fotografii ale subiectelor afișate la momentul respectiv la minister și note științifice privind erorile de soft care pot apărea în sistemul Windows în ceea ce privește data unui document. „A mai precizat că, tot prin nota de probatorii de la data de 05 martie 2025, a indicat procesele-verbale pentru care a solicitat procurorului să prezinte datele de omologare a aparatelor folosite la înregistrările audio-video și calificarea personalului care a extras și manipulat datele, teza probatorie fiind aceea că din cuprinsul respectivelor procese-verbale nu rezultă cu ce mijloace s-au efectuat înregistrările ambientale și de către cine, în condițiile în care în materialul de urmărire penală se face vorbire că acele înregistrări au fost obținute de către martorul cu identitate reală. La interpelarea instanței apărătorul a precizat că nu a formulat această cerere în procedura de cameră întrucât aspectele noi au apărut în urma propriilor cercetări în faza de fond a cauzei, când a sesizat că, în materialele de urmărire penală, se arată că înregistrările au fost efectuate de către martora denunțătoare”, se arată în documentul intrat în posesia autorului cestui material. Judecătorii au desființat scurt susținerile apărătorului arătând că ”procesele- verbale la care a făcut referire se regăsesc în volumul 4 al dosarului de urmărire penală, astfel că apărarea avea posibilitatea să observe, încă de la momentul studierii dosarului, chestiunile invocate la acest termen de judecată”. Procurorul DNA prezent la ultimul termen de judecată din dosar a explicat judecătorilor că „extrasul de pe portalul instanței de judecată depus la dosar este suficient pentru ca apărarea să își susțină poziția în sensul că martora Jâjâie Aurora Luminița a formulat un denunț în cauză și a colaborat cu organele judiciare”. „A arătat că rezultă din minuta hotărârii de condamnare că martora este parte a unui acord de recunoașterea vinovăției care nu reprezintă un beneficiu, ci o posibilitate pentru aceasta, la fel cum, dacă nu s-ar fi încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției putea fi trimisă în judecată și uza de procedura de recunoaștere a vinovăției în fața instanței de fond, care avea aceleași efecte, respectiv reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă”, se mai arată în încheierea ședinței de judecată. Magistratul anticorupție a mai arătat că martora denunțătoare „a formulat un denunț care a fost valorificat ca o cauză de reducere a pedepsei cauză, conform dispozițiilor art. 19 din OUG 43/2002, ce reglementează activitatea DNA” iar pe de altă parte „nu a avut în concret beneficii, nu i s-a reținut nicio circumstanță atenuantă care să conducă la reducerea pedepsei, folosul infracțiunii s-a confiscat, hotărârea fiind definitivă prin neapelare”. „Prin urmare, a apreciat că nu ar exista aspecte ce ar putea rezulta din atașarea la dosar a hotărârii de condamnare care să le profite inculpaților, considerând că este o probă lipsită de utilitate și a solicitat respingerea cererii”, au mai consemnat judecătorii ICCJ în document. „În ceea ce privește valoarea probatorie a declarațiilor date de martora denunțătoare, a arătat că acestea urmează a fi analizate, în mod coroborat. Cu referire la Decizia nr. 59/2019 a Curții Constituționale a amintit paragraful 51, în care s-a arătat că, exceptând declarațiile prevăzute în dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, celelalte declarații au valoare probatorie necondiționată, fiind supuse numai principiului liberei aprecieri a probelor. Or, martora denunțătoare a dat declarații cu identitate reală, nu a fost supusă unor măsuri de protecție, astfel încât, valoarea probatorie a declarațiilor sale urmează a fi analizată coroborat cu celelalte probe existente la dosar, aceasta fiind soluția și în alte legislații, după cum se arată și la pg 52 din aceiași decizie. Totodată, a arătat că este de acord cu depunerea înscrisurilor în circumstanțiere atât de către inculpatul Corobea Mihai-Cosmin, cât și de către ceilalți inculpați, cu păstrarea la dosar a documentelor prezentate la data de 05 martie 2025. A arătat că mijlocul de probă existent la dosar este reprezentat de procesul-verbal de redare în formă scrisă a înregistrărilor, înregistrarea propriu- zisă este procedeul probatoriu, iar aparatura este un mijloc de administrare a probei. Sub acest aspect, a susținut că nicio dispoziție legală nu impune organelor judiciare să dea curs unei asemenea cereri, de prezentare a unor eventuale rapoarte de omologare sau documente care să ateste pregătirea profesională a organelor judiciare care au manipulat aceste aparate. A mai arătat că din actele dosarului rezultă că respectivele înregistrări ambientale au fost efectuate folosind aparatura tehnică a Serviciului tehnic al Direcției Naționale Anticorupție, fiind manipulate de procurori și ofițeri de poliție din această structură. Astfel, sub aspectul legalității, a apreciat că nu se impune a fi administrate noi probe, decât în măsura în care se contestă calitatea înregistrărilor, concordanța acestora cu ceea ce s-a discutat în realitate și dacă se face acest lucru într-un mod credibil”, au mai notat judecătorii despre pledoaria magistratului Direcției. După ce procurorul de ședință a cerut individualizat condamnările în dosar acesta a explicat succint și de ce se impun acest condamnări ferme precum și motivele pentru care susținerile și apărările ex-ministrului nu cred testul credibilității. Astfel, a explicat magistratul DNA în fața instanței supreme, „a doua zi după susținerea concursului, are loc o discuție între inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț și martora Jâjâie Aurora Luminița, care este înregistrată ambiental, despre lucrarea candidatului Sandu Aurel, când se constată că această lucrare este slabă, în ciuda faptului că primise subiectele de concurs, astfel încât, inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț îi dispune martorei Jâjâie Aurora Luminița să meargă la șeful Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, martorul Felix Cosma, pentru ca acesta să îl determine pe martorul Andone Cristian Anton, membru în comisia de concurs, să corecteze mai indulgent lucrarea, în așa fel încât să acorde o notă de 7, de trecere, lucrării inculpatului Sandu Aurel”. Deopotrivă, a precizat procurorul DNA, „au fost înregistrate ambiental și discuțiile martorei Jâjâie Aurora Luminița cu Felix Cosma și cu martorul Andone Cristian Anton, înregistrările confirmând aspectele relatate de martora denunțătoare, precum și cele discutate și stabilite cu inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț, cei doi cooperând la planul inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț, cel mai probabil, în considerarea poziției acestuia de ministru”. „Potrivit procesului-verbal din 22 septembrie 2022, a arătat că în urma analizei lucrării inculpatului Sandu Aurel, prin raportare la baremul de corectare și notare, s-a constatat că era o lucrare de aproximativ 36,6 puncte. În ceea ce îi privește pe ceilalți membri ai comisiei care au corectat lucrarea scrisă, martorii Puțintei Spătărelu Mihail, Ploieșteanu Alecsandru și Melinte Călin Laurențiu, procurorul a susținut că aceștia au acordat punctaj lucrării conform propunerii martorei Jâjâie Aurora Luminița, deci nu prin corectare efectivă, în sensul că dorința ministrului era ca inculpatul Sandu Aurel să promoveze acest examen. Totodată, a arătat că, prin Ordinul nr. 308 din 01.04.2022, inculpatul Sandu Aurel a fost numit șef Serviciu Patrimoniu, Arhivă, Administrativ și Protocol din cadrul MADR, încasând în perioada aprilie până la 28 iunie 2022 un venit salarial de 50.995 lei, după cum rezultă din actele existente la dosar”, se mai arată în document. „Cu referire la declarația dată de inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț, procurorul a arătat că martora Jâjâie Aurora Luminița a fost autorizată colaborator, iar toate înregistrările efectuate în mediul ambiental au autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți competent, nefiind excluse în procedura de cameră preliminară, astfel încât sunt câștigate cauzei și servesc la dovedirea infracțiunilor. De asemenea, a arătat că dialogurile purtate de martora Jâjâie Aurora Luminița cu inculpații Chesnoiu Adrian lonuț, Răducan Andrei Cristian și cu alte persoane, sunt dialogurile care decurg în mod firesc natural, evidențiind-se faptul că martora Jâjâie Luminița a acționat la indicațiile și la solicitarea inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț, cu sprijinul inculpatului Răducan Andrei Cristian, totul realizându-se în baza cerințelor inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț, martora având în vedere cele cerute de ministru. În ceea ce îl privește pe inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț, a mai arătat că replicile acestuia dovedesc că este familiarizat cu discuția, încearcă să discute cât mai pe scurt și cât mai codificat, dar nicio clipă nu are reacții precum „despre ce vorbești.., ce-i asta?, eu nu sunt de acord cu ce îmi spui tu aici...” . Referitor la apărările inculpatului din cuprinsul declarației sale, în sensul că i sa păstrat special ordinul nr. 308 din 01.04.2022 pentru a-l semna, a apreciat că acest lucru nu se putea întâmpla decât cu acordul său expres. Cu sau fără autorizarea procurorului, ca și colaborator, martora Jâjâie Luminița nu își putea permite să păstreze un document pe care să îl introducă ulterior la semnat după întoarcerea ministrului din delegație, sperând că acesta îl va semna fără să se uite, fără să observe data și ce conține. A mai apreciat că nu poate fi primită apărarea inculpatului, în sensul că martora a păstrat ordinul la sertar și l-a pus în mapă ulterior datei de 05 aprilie 2022 pentru a fi semnat de ministru, fără știința acestuia, având în vedere și faptul că funcția impune să citească înscrisurile pe care le semnează și inculpatul este un fost polițist, absolvent al Academiei de Poliție, care a profesat ca ofițer de poliție, fiind exclusă varianta ca cineva să încerce să îl păcălească în maniera în care încearcă să se apere inculpatul. Mai mult, a susținut că această apărare este contrazisă de discuțiile purtate cu martora Jâjâie Aurora Luminița și înregistrate ambiental, precum și de declarația martorei denunțătoare, această depoziție având rolul de a da o formă și un sens discuțiilor ambientale și modului în care s-au desfășurat faptele”, au mai reținut judecătorii ICCJ din pledoaria magistratului DNA. „În ceea ce privește explicația inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț referitoare la conduita martorului Andone Cristian Anton, conținută în declarația sa de inculpat, a apreciat că este contrazisă de afirmațiile martorului, care a recunoscut explicit că a discutat cu șeful său care i-a cerut să acționeze într-un anume fel pentru că îi este teamă de un eventual control viitor. A arătat că inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț, în declarația sa, a admis faptul că a avut discuții cu martora Jâjâie Aurora Luminița despre concurs, tematică, bibliografie, dar a încercat să acrediteze ideea că au fost discuții generale și că au avut conotații penale, aspecte care sunt contrazise de probele obiective, respectiv înregistrările ambientale, care coroborează declarația martorei și din care rezultă cum inculpatul dă indicații în mod explicit, referitoare la nota ce trebuia acordată inculpatului Sandu Aurel, la subiectele ce trebuiau transmise acestuia, și anume 2 -3 legi pe care el să le învețe, aspecte valabile și pentru ceilalți inculpați-candidați cărora li s-au transmis subiectele. În ceea ce privește explicația privitoare la prezența inculpatului Sandu Aurel în biroul ministrului la data de 27.12.2021, a susținut că aceasta este total neplauzibilă, inculpatul Sandu Aurel, la momentul respectiv, fiind un pensionar militar, fără nicio legătură cu Ministerul Agriculturii. A arătat că, într-adevăr, era tatăl unui amic al inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț, cu care acesta juca fotbal, dar inculpatul Sandu Aurel nu avea de ce să îl viziteze pe ministru în prezența șefului Management Resurse Umane, pentru ca, imediat, a doua zi să solicite adeverință de la fostul loc de muncă privind vechimea și să poarte și acele discuții telefonice care au fost înregistrate, din care rezultă, în esență, că dorește să revină în activitate și să se angajeze la Ministerul Agriculturii, însăși din discuțiile respective rezultând că era un domeniu cu care nu a avut niciodată o legătură, dar dacă fiul său îl trimite la muncă, atunci se conformează. Totodată, a arătat că inculpatul Sandu Aurel nu era o persoană din contextul profesional al ministrului, să se justifice vizita sa în contextul sărbătorilor de iarnă, iar desfășurarea evenimentelor ulterioare susțin, mai degrabă acuzația, decât apărarea inculpatului”, au mai notat magistrații ICCJ. În iunie 2022 anchetatorii DNA Timișoara, prin șeful DNA, procurorul-șef Crin Bologa, solicitau procurorului general al PICCJ sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, deputat în Parlamentul României, la data faptelor și în prezent având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni). Ulterior Direcția a dezvăluit public faptul că este vorba despre fostul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care la momentul intrării în colimatorul anticorupție era și deputat. „În perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, ministrul ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui coleg (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene”, se arăta în comunicatul DNA de la acea vreme. „Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la patru candidați “agreați” dintre care, în urma susținerii probelor scrise și orale, doar trei au promovat concursurile respective. De menționat este faptul că, la intervenția directă a ministrului, în cazul unuia dintre candidați, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze pe acesta în condițiile în care nu obținuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând până în prezent venituri salariale în valoare de 33.782 lei”, mai notau procurorii atunci. STIRIPSURSE va prezenta în continuare, în exclusivitate, detaliile, dedesubturile, acestui mega-dosar de corupție cu ex-ministru la centru și va arăta ițele încurcate ale „prieteniilor„ de partid. STIRIPESURSE a intrat inclusiv în posesia informației că în dosar, potrivit probelor existente, ar exista o legătură care ar conduce către un actual ministru PSD aflat în funcție. Se pare că pentru acest demnitar ex-ministrul Chesnoiu ar fi recurs la metode „neortodoxe„ privind modalitatea de participare la concurs a unui pretins apropiat al ministrului aflat în prezent în funcție. În 7 decembrie 2022 anchetatorii DNA Timișoara l-au deferit justiției, în stare de libertate pe ex-ministrul Ionuț Adrian Chesnoiu pentru patru fapte de instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite, și pentru o faptă de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Alături de acesta vor mai răspunde în fața judecătorilor ICCJ Andrei Cristian Răducan, la data faptelor director general adjunct în cadrul MADR, pentru patru fapte de complicitate la infracțiunea de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite, Aurel Sandu, fost șef serviciu în cadrul MADR, Cosmin Mihai Corobea, fost consilier clasa I în cadrul MADR, Mihai Pârv, fost director executiv adjunct gradul II la Direcția pentru Agricultură Județeană Arad și Cătălin Ionuț Lăscaie, la data faptelor și în prezent consilier județean în cadrul Consiliului Județean Dâmbovița și vicepreședinte al unei organizații județene de partid. În dosarul aflat acum pe masa judecătorilor ICCJ se arată cum Chesnoiu „și Compania„ ar fi fost dați în vileag procurorilor DNA Timișoara de către o persoană cu funcție de conducere din MADR. Această persoană ar fi sesziat faptul că fostul ministru dorește să „pună cu penseta„ o persoană astfel că i-a cerut sistematic ulterior să procedeze nelegal în raport cu legile și regulamentele aflate la acel moment în vigoare. Între altele șefa din MADR le-a povestit anchetatorilor anticorupție cum ar fi fost pusă să încalce regulile de concurs, să modifice acte și în esență „tot ce era necesar„ pentru ca persoana „de interes„ să treacă cu brio un concurs de accedere în minister. STIRIPESURSE va prezenta în materialele următoare cine este ministrul care ar fi „apelat„ la ex-ministrul Chesnoiu, cine sunt „favorizații„ pentru care ex-demnitarul este acum judecat la ICCJ, și cum au reușit anchetatorii DNA Timișoara să dovedească susținerile angajatei MADR. Procurorii DNA notează în dosarul de la ICCJ că în 25 februarie 2022 a avut loc o altă discuție între martora - denunțătoare și ex-ministrul Chesnoiu, „cel din urmă solicitându-i să-i transmită inculpatului Aurel Sandu, prin intermediul lui "Jimmy” (identificat în persoana inculpatului Cristian Răducan, director general adjunct în cadrul M.A.D.R.), trei articole din Codul administrativ (O.U.G 57/2019) și un subiect din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, care urmează a constitui subiectele de concurs, ambele acte normative făcând parte din bibliografia concursului de recrutare, astfel cum rezultă din declarația martorei denunțătoare din data de 14 martie 2022”. Discuția dintre cei doi pe această temă cu „iz penal„ a fost surprinsă de anchetatorii DNA și depusă la dosar, a fost purtată de către ex-demnitarul Chesnoiu în mare parte în șoaptă, pentru a evita înregistrarea ei, iar din ea reiese cu prisosință caracterul nefiresc al solicitării lui Chesnoiu: „Martor denunțător. Altceva. Ăăă, pe șefii’ de serviciu de la arhivă. Avem bibliografia asta ... care este foarte subțire. Io pot să-i dau două legi da, nu știu dacă știi cum stă treaba, că pe funcție publică obligatoriu se dă din codu’ administrativ. Chesnoiu Adrian-Ionuț: Așa. Martor denunțător: Dacă io îi trec ..., dacă noi îi trecem codu’ administrativ, ce ...? Âla are trei sute de pagini. Chesnoiu Adrian-Ionuț: {neinteligibil) {vorbește în șoaptă) Martor denunțător. Păi da, da vreți să vorbim ... ? Chesnoiu Adrian: Păi și... Martor denunțător: Că tre’ să-i trec io lui trei din alea? Chesnoiu Adrian', (neinteligibil) (vorbește în șoapta) codu’ obligatoriu. Da din cod tu spune-i: domnule, articolul nu știu care din cod. Martor denunțător: Ok. Și-atunci vă ... Chesnoiu Adrian', (vorbește în șoaptă) Dă-i-le ... Martor denunțător: Articolul... Chesnoiu Adrian: (vorbește în șoaptă) I le dai lu’ Jimmy, că io plec. Martor denunțător: Lu’ Jimmy? Chesnoiu Adrian: (vorbește în șoaptă) Da.... Dă-i-le (neinteligibil). Martor denunțător: Îhî.... Legea 50 ... Chesnoiu Adrian: (neinteligibil) (vorbește în șoaptă) una din ele. Spui trei articole din lege (neinteligibil) Martor denunțător: Și să-i dau articole din ... Na. Mă duc să-1 sun pe ăsta de la Jimmy”, se arată în dosarul ajuns la judecătorii instanței supreme. Astfel, arată anchetatorii DNA, „fiind determinată de inculpatul Chesnoiu, la data de 1 martie 2022, martora denunțătoare i-a transmis inculpatului Cristian Răducan, zis Jimmy, informații nedestinate publicității, ce urmau să constituie o parte din subiectele de la proba scrisă a concursului susținut de Aurel Sandu, respectiv art. 292 și 293 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, în condițiile în care bibliografia pentru concurs conținea un număr de 12 (douăsprezece) acte normative, aspecte care rezultă și din declarația martorei denunțătoare din data de 14 martie 2022”. Este de amintit că în ciuda eforturilor susținute ale ex-ministrului Chesnoiu, fostul cadru STS, Aurel Sandu nu a fost capabil să obțină o notă de trecere la concurs fiind nevoie din nou de intervenția fostului ministru la subordonații din ministerul pe care îl conducea. „Din probele administrate rezultă că nicio persoană, indiferent de pregătire, experiență și expertiză, nu ar fi putut ocupa prin concurs o funcție în cadrul M.A.D.R., dacă nu ar fi avut conexiunile personale (cum a fost cazul inculpaților Aurel Sandu- tatăl fostului coleg de muncă al inculpaților Chesnoiu și Raducan și partener de activități recreative al acestora și Corobea Cosmin, finul fostului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, martorul Petre Daea) și politice (inculpații Mihai Rârv și Cătălin Lăscaie fiind membrii aceleiași formațiuni partinice cu inculpatul Chesnoiu (PSD - n.r), în plus fiind propuși anterior în diverse funcții locale și județene de către formațiunea partinică) care să o "recomande” pentru funcția respectivă, practică pe care inculpatul Chesnoiu a generalizat-o prin instigarea subordonaților la a transmite concurenților agreați subiectele de concurs”, se mai arată în dosarul ajuns la instanta supremă.

Culisele condamnarii ex-ministrului Chesnoiu (PSD): Avocatii au încercat decredibilizarea martorului cheie al DNA cu asa-zise probe stiintifice si cu atacul la aparatura folosita la înregistrarea ambientala

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ