V-a enervat Donald Trump, aşa-i? V-a scos din zona de confort. Foarte bine. Pentru că nu va mai exista zona de confort Nu vor mai ajuta lecţii învăţate din trecut, nu vor mai funcţiona modele economice din prezent şi nu vor mai putea fi folosiţi algoritmi de prognoză a viitorului Probabil că aţi accesat deja[...]

V-a enervat Donald Trump, aşa-i? V-a scos din zona de confort. Foarte bine. Pentru că nu va mai exista zona de confort

Nu vor mai ajuta lecţii învăţate din trecut, nu vor mai funcţiona modele economice din prezent şi nu vor mai putea fi folosiţi algoritmi de prognoză a viitorului

Probabil că aţi accesat deja studiul Visual Capitalist

www.visualcapitalist.com/the-worlds-top-10-highest-trade-deficits-by-country , cel pe care nu vi-l arată nimeni la televizor în campania electorală.

Daca studiul s-ar da la televizor, economiştii, analiştii şi consilierii ar trebui să înjure 20 de ani de proastă guvernare economică care ne-a făcut praf fabricile, uzinele şi combinatele.

Aşa, fără studiu, economiştii, analişti şi consilierii îl înjură pentru orice doar pe Marcel Ciolacu, chiar dacă este singurul care acum trei ani a lansat un plan de reindustrializare, fabrici, uzine şi combinate cât vezi cu ochii.

Şi, hobby nou, îl înjură pe Donald Trump.

Studiul arată că România este într-o ”companie selectă”, alături de SUA, India, Marea Britanie, Turcia, Franţa, Filipine, Japonia, Spania şi Grecia, clasată pe locul 10 în topul ţărilor cu cel mai mare deficit de balanţa comercială la nivelul anului 2023. Este un top al ţărilor care se împrumută pentru a investi în prosperitatea altora în loc să investească în propria prosperitate.

Economiştii, analiştii şi consilierii vor da propriile interpretări – de fapt, cum spuneam, au băgat la sertar studiul ca să nu deranjeze campania electorală – însă, pentru publicul laic, se desprind trei învăţături.

Prima – România este mai îndatorată decât ne imaginăm în lipsa de fabrici, uzine şi combinate.

A doua – deficitul, raportat la PIB, este mai adânc în cazul României decât în cazul majorităţii restului ţărilor din top.

Şi, a treia – dacă primele 8 ţări sunt puternic industrializate iar Greciei oricum nu-i pasă, România, fără fabrici, uzine şi combinate, nu poate ieşi din îndatorare, nu are resurse.

Donald Trump este un patriot, a pus în operă un plan de acţiune ca să salveze economia Statelor Unite. Studiul arată de ce o face. Şi probabil că o face negociind, urmărind principiul ”aim high, miss low”. Cere mult, mulţumeşte-te cu mai puţin. Mai mult ca sigur că de aceea a pus pe pauză tarifele pentru 90 de zile, ca să fie timp pentru negociere.

Care sunt riscurile, care sunt consecinţele, ce ţări o vor păţi, daca nu chiar Statele Unite, astea sunt întrebări la care, din păcate, nimeni nu poate răspunde, pentru că nici o lecţie învăţată din trecut, nici un model economic din prezent şi nici un algoritm de prognoză a viitorului nu mai pot fi utilizate. Intrăm într-o nouă epocă a relaţiilor comerciale, în care totul va fi şi mai complicat pentru că va interveni şi inteligenţa artificială.

Singura soluţie pentru Uniunea Europeană este solidaritatea – s-o scoată la capăt ca o singură Uniune Europeană, nu ca Uniunea Europeană de Vest şi Uniunea Europeană de Est, aşa cum operează în prezent. Doar ca să dau un exemplu, eu unul nu am auzit-o niciodată pe Ursula Von der Leyen spunând răspicat ”Cumpără Fabricat în Uniunea Europeană!”. Poate o va face acum.

Ce trebuie să facă România, de pe poziţia 10 la nivel global ca şi deficit de balanţă comercială? Să nu piardă o bună ocazie să taca din gură, să nu aleagă nici o parte în conflictul comercial care va urma (uneori este bine să stai între două luntrii) şi să finanţeze aproape exclusiv construcţia de fabrici, uzine şi combinate.

Iar Ministrul Economiei trebuie să umple câteva avioane cu oameni de afaceri din România cu care să meargă în Asia ca sa găsească noi pieţe de desfacere.