PNDL, „Anghel Saligny” si caracatita influentei regionale a fostei coalitii PSD-PNL. Câti bani au fost cheltuiti de guvernele anterioare fara sa se schimbe nimic

După mai bine de un deceniu de la lansarea Programului Național de Dezvoltare Locală, guvernările succesive (sau simultane) PSD și PNL au alocat zeci de miliarde de lei pentru investiții edilitare și de infrastructură locală fără o metodă coerentă de audit, control și prioritizare a investițiilor. PNDL și Programul „Anghel Saligny”, deși au creat pârghii pentru investiții importante, palpabile, au venit la pachet și cu un mecanism de alocare opac, lipsit de transparență, ceea ce a dus, de-a lungul timpului, la sute de proiecte abandonate sau întârziate, achiziții supraevaluate și lucrări de mântuială. În multe zone ale țării, programele s-au transformat într-o rețea clientelară care a consolidat influența politică locală fără să reducă decalajele reale între urban și rural și fără să schimbe în vreun fel locurile codașe pe care România încă le ocupă în Europa când vine vorba la accesul la utilități de bază și infrastructură durabilă. Ziare.com a urmărit situația financiară din prezent a celor trei programe mari de investiții, încercând să nuanțeze utilitatea lor reală și care este de fapt, în 2025, calitatea raportului dintre efort și rezultat, mai ales ținând cont de nevoia urgentă de reducere a cheltuielilor bugetare. Programul Național de Dezvoltare Locală, creat inițial de Liviu Dragnea în 2013, este un sistem amplu de finanțare exclusiv din Bugetul de Stat, fără cofinanțare locală sau europeană, pentru proiecte de modernizare care ar fi trebuit să atenueze decalajul dintre alocările de fonduri pentru zonele rurale față de urbanul mare. PNDL a adus laolaltă mai multe inițiative anterioare de finanțare a infrastructurii locale și a intrat în gestiunea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). PNDL a avut două etape principale, la început. PNDL 1 a fost gândit pentru perioada 2013–2016, cu un buget de aproximativ 17,6 miliarde de lei, iar PNDL 2 s-a desfășurat între 2017 și 2020, etapă în care s-au alocat circa 30 de miliarde de lei. Ads Scandalul politic iscat de Programul „Anghel Saligny” în 2021 și alocările pentru așa-numitul „PNDL 3” Lansat în 2021, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” a fost considerat de presă și o bună parte a clasei politice ca fiind o continuare a PNDL, chiar purtând neoficial numele de „PNDL 3”. „Anghel Saligny” a obținut o alocare totală de 65,5 miliarde de lei pentru perioada 2021–2028, din care 22,5 miliarde au fost menite pentru alimentare cu apă și canalizare, 30 miliarde pentru drumuri și poduri și 13 miliarde pentru rețele de gaze naturale . Programul este gestionat tot de MDLPA și vizează modernizarea comunităților locale prin investiții în infrastructura de bază, dar se concentrează exclusiv pe infrastructura de bază (apă, canalizare, drumuri, gaze), excluzând alte domenii precum educația sau sănătatea, care erau incluse în PNDL. Ads Totodată, „Anghel Saligny” a impus, cel puțin pe hârtie, condiții mai stricte, cum ar fi interdicția de a finanța modernizarea drumurilor în localități care nu dispun de rețele de apă și canalizare. Iar cu toate că ambele programe au fost criticate pentru lipsa de transparență, „Anghel Saligny” a fost lansat într-un context politic deosebit de tensionat, în mijlocul scandalului din acea perioadă dintre PNL și USR-PLUS , partide aflate pe atunci în coaliția de guvernare. USR -PLUS au reclamat lipsa unei consultări publice adecvate înainte de lansarea programului, acuzând oponenții politici că noul sistem de finanțare de la Guvern este o „repetiție a PNDL-urilor anterioare, cunoscute pentru risipa de bani publici și clientelism politic”, astfel că partidul a refuzat să susțină adoptarea OUG-ului fără garanții suplimentare de transparență și criterii obiective de alocare. Ads Momentul culminant a fost demiterea ministrului Justiției, Stelian Ion , de la USR, de către premierul Florin Cîțu, pe 1 septembrie 2021, pe fondul refuzului acestuia de a aviza legal programul Anghel Saligny, decizie percepută, de altfel, de USR-PLUS ca un gest autoritar și arbitrar, ceea ce a dus la ieșirea USR-PLUS de la guvernare și depunerea unei moțiuni de cenzură alături de AUR. Erau în joc atunci 50 miliarde de lei în primă fază, sumă care a fost majorată ulterior la 65,5 miliarde, fiind văzut de USR la momentul respectiv drept un instrument prin care PNL își putea asigura fidelitatea primarilor în preajma congresului intern din septembrie 2021, când Florin Cîțu candida pentru șefia partidului împotriva lui Ludovic Orban . Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ și a avertizat atunci că Ordonanţa de urgenţă 95/2021 riscă să fie neconstituțional prin lipsa avizului Ministerului Justiției și prin forma de legiferare neclară (fără norme clare de aplicare), numai ca, ulterior, Curtea de Conturi să constate că nici la PNDL 2, nici la debutul Anghel Saligny nu existau suficiente măsuri de monitorizare, criterii standardizate de alocare sau penalități pentru întârzieri. Ads Practic, lansarea Anghel Saligny a generat căderea Guvernului Cîțu prin moțiune de cenzură în octombrie 2021 și a declanșat direct fragmentarea coaliției de guvernare și criza politică prelungită din toamna acelui an, numai ca, ulterior, în guvernările dominate de PSD și PNL din anii care au urmat, programele să continue fără niciun fel de îmbunătățire reală a mecanismului de alocare sau monitorizare reclamat în 2021. Cum au fost alocați concret banii din PNDL I + II și „Anghel Saligny” Organizațiile civice, precum Expert Forum (EFOR) , au criticat dur programul, invocând o „rețetă a eșecului reîncălzită”, în condițiile în care peste 30% dintre proiectele PNDL erau ori abandonate, ori cu întârzieri majore. Potrivit Expert Forum, datele publice analizate „arată că există lipsă de capacitate administrativă în cadrul MDLPA de a implementa PNDL, proiectele sunt gestionate pe hârtie, datele privind implementarea proiectelor lipsesc sau sunt obținute la mult timp după finalizarea acestora, nu există controale eficiente și nici un audit de performanță pentru a arăta dacă PNDL 1 și 2 au fost sau nu un succes (deși EFOR a solicitat unul). De asemenea, până în primăvara lui 2021 au fost implementate aproximativ jumătate din cele 12.000 proiecte finanțate, dar pentru unele nu s-au făcut încă deconturi deși au fost semnate încă din 2015 sau 2015. Unele dintre aceste proiecte au valori de zeci de milioane de lei. Raportul mai arată ceea ce consemna și Curtea de Conturi, și anume lipsa capacității de a realiza achiziții publice, dar și lipsă de transparență în acest proces. Ads Toate concluziile ne arată că OUG pentru programul Anghel Saligny repetă toate erorile arătate mai sus și nu reduce potențialul de clientelism și fraudă din programele anterioare. Experiența ne arată că etapele anterioare ale PNDL au avut probleme semnificative și la nivel administrativ și penal, iar un nou program nu are cum să funcționeze până nu repară această moștenire. În acest sens, EFOR a solicitat ca Ministerul Dezvoltării să organizeze și o dezbatere publică pentru a discuta despre modalitatea în care poate fi îmbunătățit programul; concluziile nu au fost foarte optimiste, mai ales în lipsa voinței politice. În formele mai actuale, cu toate că, cel puțin în aparență, MDLPA a publicat pe site-ul ministerului date privind implementarea acestor programe, liste cu proiectele aprobate, criterii aplicate, informații despre achiziții publice și furnizori, societatea civilă a continuat să critice lipsa de transparență și eficiență în implementarea acestor programe, și cu atât mai mult lipsa auditurilor de performanță și a mecanismelor de evitare a fraudei, probleme care n-au părut să împiedice în niciun fel guvernul să continue procesul de alocare, fără să trateze direct niciuna din punctele reclamate de organizații precum Expert Forum. Ads Pe cifre, potrivit ministrului dezvoltării, în 2020, aproape 28% din populație nu avea acces la apă potabilă curentă, 44% trăiau în gospodării neconectate la sistemul de canalizare, iar peste 2.000 de localități nu erau conectate la rețeaua de gaze naturale. Programul „Anghel Saligny” a fost conceput pentru a aborda aceste deficiențe structurale. Doi ani mai târziu, potrivit INS, doar 2.400 din cele aproximativ 14.000 de localități din România erau conectate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale. Totodată, doar 57% din populație era conectată la rețeaua publică de alimentare cu apă, încă cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană, iar problemele legate de accesul la apa potabilă nu au fost atenuate aproape deloc, potrivit statisticilor mai recente. Potrivit celor mai recente date, analizate de Ziare.com, din raportul MDLPA privind stadiul de implementare al PNDL începând cu anul 2015 și până la 31 decembrie 2024, au fost alocate în total 46.3 miliarde de lei, din care peste 3,5 miliarde nu au fost decontate deloc până la finalul anului trecut. Puteți vedea mai jos o hartă cu cele mai prolifice județe în contractarea sumelor prin PNDL I și II în ultimii aproape 10 ani. Ads Județul Bistrița-Năsăud se află în topul restanțierilor, dar și printre cele mai prolifice județe în ceea ce privește contractarea de fonduri. Autoritățile locale au rămas cu peste 256 de milioane de lei nedecontați și se încadrează și în fruntea întârzierilor la plăți. În realitate, presa locală a tratat mai multe cazuri în care inspectorii în construcţii şi corpul de control al Ministerului Dezvoltării au descoperit nereguli grave în diferite lucrări din mediul rural. De pildă, în 2020, în localitatea Urmeniș, Dumitru Tomșa, a recunoscut că la grupul sanitar a fost montat un lavoar normal, în valoare de 60 de lei, pus la plată pentru suma de 600 de lei. „Am omis şi eu şi dirigintele de şantier, nu ne-am uitat ca lumea…” Câțiva ani mai devreme, în 2017, în același județ, Primăria Bistrița a obţinut peste 27 de milioane de lei prin PNDL pentru o pârtie de schi rămasă nefuncțională, care ani de-a rândul nici nu a fost acoperită de zăpadă și, iarnă de iarnă, locul se deschide iubitorilor de sporturi de iarnă câteva zile pe an. Un alt exemplu similar este Caraș-Severin, unde sunt blocate 249 de milioane de lei după ce autoritățile au semnat contracte de amploare, mai ales pentru infrastructura rutieră din mediul rural și alte proiecte edilitare, fără să reușească însă să le transforme în lucrări executate și decontate. Este totodată și județul unde DIICOT a descoperit că, la finalul anului 2018, s-a constituit un grup infracţional organizat având drept scop obţinerea unor mari profituri materiale, prin subordonarea a cât mai multor instituţii publice (prin şantajarea șefilor acestora) care să le asigure accesul la banii publici şi, implicit, posibilitatea de a-i împărţi între membrii grupului. Cei implicați vizau direct asigurarea accesului la achiziţii publice din fonduri guvernamentale (PNDL I şi II), prin crearea condiţiilor necesare acordării lucrărilor exclusiv către firmele controlate de către liderul grupării, la preţurile maxime de 99,8% din valoarea lucrărilor, în condiţiile în care firmele menţionate nu aveau nici expertiza celorlalţi contraofertanţi şi nici nu dispuneau de dotările necesare efectuării lucrărilor, din punct de vedere al personalului sau al echipamentelor, potrivit unei relatări Hotnews de la momentul respectiv. Recorder a făcut acum șase ani o investigație de teren în care arată însă modul în care, an de an, alocările bugetare s-au soldat adesea cu lucrări de mântuială, care s-au perimat la scurt timp după ce au fost finalizat. În foarte multe cazuri, banii au fost canalizați prin firme de construcții cu relații în primăriile locale, care, după ce au încasat fondurile venite de la Guvern, au pavat drumuri în condiții departe de normele de rezistență și siguranță. Un exemplu oferit în 2019 de Recorder a fost comuna Schitu, din județul Olt, unde rețeta pavărilor de drumuri cu o fracțiune din efortul logistic care ar fi trebuit depus a devenit în timp regulă, în loc de excepție, asfaltul fiind turnat direct pe ogor. Ba mai mult, drumuri din apropiere, realizate conform cu normele în vigoare, dar finanțat din fonduri europene, s-a dovedit a fi mai ieftin decât cele prin PNDL, costul asfaltului, de pildă, fiind în documentele oficiale de două ori mai scăzut în cazul drumului din bani europeni. Situații și spețe similare, alături de întârzieri și sume nedecontate sau decontate și atribuite unor lucrări care au stârnit atenția presei și, pe alocuri, chiar și a forțelor de ordine, se regăsesc și în județe precum Bihor, Brașov sau Ialomița. PNDL și „Anghel Saligny” s-au soldat cu numeroase reușite, printre care și centura metropolitană din Oradea, construirea mai multe spitale în orașe mici din țară, precum Mioveni sau Căpâlnaș în Arad, precum și reabilitarea unei întregi secții de neurologie a Spitalului Județean din Sibiu. Problema ține de atribuirea, an de an, a unor sume imense fără urmărirea și auditul coerent al banilor alocați, astfel încât, în cele din urmă, rămâne doar la latitudinea deschiderii reale pe care autoritățile locale le dețin pentru a se folosi onest de fonduri. Expert în dezvoltare regională: „Nu s-au băgat bani în dezvoltare, s-au băgat bani în program, este o diferență” Ziare.com a discutat cu Flavius Ioan Rovinaru, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Economice și Gestionarea Afacerilor la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj și director de studii pentru Masteratul de Dezvoltare regională Durabilă în cadrul FSEGA, în legătură cu cele mai presante probleme ale programelor de dezvoltare regională identificate în ultimii ani. „Nu s-au băgat bani în dezvoltare, s-au băgat bani în program, este o diferență. Banii respectivi s-au dus de foarte multe ori pe criterii politice, și lucrul ăsta ne-a costat destul de scump, pentru că finalitatea acestor programe ar fi trebuit să fie creșterea nivelului de bunăstare a comunităților, iar lucrul acesta nu s-a întâmplat. Avem diferențele regionale, inclusiv din punct de vederea veniturilor, al nivelului de trai, al infrastructurii, care nu doar că nu au scăzut, dar au și creat inclusiv acele decizii de a vota într-un sens sau altul la alegerile trecute”, a declarat Rovinaru, pentru Ziare.com. Potrivit economistului, PNDL-ul a fost gândit din start ca un program prin care să se transfere de către guvern fonduri către comunități, însă din nefericire, acest transfer a fost pus sub semnul intereselor de natură politică și eficiența lor nu și-a făcut simțită prezența în ceea ce înseamnă creșterea nivelului de bunăstarea comunităților, schimbările majore în ceea ce privește infrastructura și, până la urmă, nu și-a făcut simțită prezența în ceea ce înseamnă percepția pe care oamenii au avut-o în legătură cu aceste transferuri de bani și modul în care acestea ar fi putut să acționeze în mod pozitiv asupra comunităților vizate. „Problema este legată de faptul că noi de ani de zile ne confruntăm cu diferențe majore în ceea ce privește dezvoltarea regională și, dacă ne uităm la diferitele regiuni din țara noastră, vedem că aceste diferențe în privința accesului la utilități de bază, a bunăstării, în privința prosperității, în privința investițiilor, în privința salariilor nu s-au temperat. Și mai mult decât atât, în loc să acționeze pe aceste paliere, sumele respective au fost generatoare de deficite. Sigur, generalizările nu ne fac bine și cu siguranță că sunt comunități care au beneficiat în mod real de aceste transferuri de bani de la Bugetul de Stat dar aici a ținut foarte mult de ceea ce a însemnat modul în care cei care gestionează comunitățile respective din perspectiva aleșilor locali au înțeles această realitate. Acum, în total, în economie ne punem întrebarea logică în legătură cu relația dintre efect și efort. Trebuie să vedem în ce mod un anumit efort pe care îl facem justifică efectul obținut pe seama acestui efort făcut. Și în perspectiva asta a programelor de transfer a sumelor de bani în mod direct între comunități suntem tot în această logică” a amintit Flavius Rovinaru. Acesta a clarificat că românii și-ar fi dorit ca, pe seama acestor transferuri, care sunt un efort, din taxele și impozitele pe care românii le plătesc, să se vadă un efect mult mai mare. Ori acest efect nu a fost la nivelul scontat și pune sub semnul întrebării tocmai eficiența și onestitatea programelor de finanțare guvernamentală. Și asta, sigur că da, ne duce în această zonă în care, după ani buni de zile de când funcționează aceste programe guvernamentale, ne punem întrebare în legătură cu eficiența și onestitatea acestor programe. Ce soluții sunt vehiculate pentru viitorul guvern, pentru a limita risipa de bani publici și a media deficitul În contextul în care Guvernul are în prezent sarcina de a acoperi o gaură bugetară de 30 de miliarde de lei, astfel încât deficitul bugetar să fie redus de la 9,3% ESA din PIB cât mai aproape de ținta 7% din PIB, se anunță deja o reprogramare a investițiilor din programele naționale „Anghel Saligny” și o suspendare totală a investițiilor noi și a anumitor proceduri de achiziții publice, cu precădere pentru infrastructura locală non-critică, citează Curs de Guvernare într-o analiză de la finalul lunii mai. Anul acesta au fost deja alocate 13,5 miliarde lei din Buget pentru programele Anghel Saligny, PNDL și cel al Companiei Naționale de Investiții (CNI), aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, iar bugetul pentru investițiile rămase de finanțat prin PNDL este de 1 miliard de lei, la momentul aprobării bugetului de stat, facturile restante ridicându-se la 40% din bugetul alocat. În urma consultărilor recente dintre noul președinte, Nicușor Dan, și miniștrii de la Finanțe și Dezvoltare, suplimentările financiare care apăreau, de regulă, pe parcursul anului, mai ales la bugetul Ministerului Dezvoltării sunt acum nesigure, mai ales dacă noul Guvern, care urmează să preia mandatul în două săptămâni, își va asuma măsuri de reducere rapidă a cheltuielilor. Adrian Codîrlașu, președintele Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România, a explicat pentru Newsweek recent că de unde ar putea fi economisite cele 30 de miliarde de lei, iar pe partea de administrație locală, acesta a sugerat, pe lângă comasarea localităților unde populația a scăzut drastic în ultimii ani, și o regândire totală a modului în care se bugetează dezvoltarea regională. „Nu văd de ce statul să dea bani de la buget pentru investiții care se pot face cu bani europeni. Cumva, acolo unde se face cu bani europeni să lase să se facă acele investiții astfel”, explica Codîrlașu. Potrivit lui Flavius Rovinaru, de la UBB Cluj, „situația nu e așa simplă cum ne place să credem, deoarece, cel mai facil mod prin care putem să gândim lucrurile este să tăiem totul și să vedem pe urmă ce se întâmplă”. Cadrul universitar a declarat că există, într-adevăr, precedentul deciziilor luate de președintele Argentinei, Javier Milei, unde programul similar cu PNDL a fost tăiat cu totul, iar efectele economice au fost pozitive „însă realitățile sunt diferite în România față de alte economii naționale și de asta ajungem tocmai la această problemă a lipsei de simplitate în adoptarea deciziilor. Este foarte ușor să vorbim despre faptul că comunitățile locale ar trebui mai degrabă să scrie proiecte europene și să obțină bani europeni, dar ne lovim de lipsa de capacitate a celor din comunitățile mici, din zone rurale sau în orașe de mici dimensiuni, în a obține aceste fonduri. Nu-i la fel de facil ca atunci când încerci să obții finanțări de la UE pentru București, Cluj, Timișoara, Iași. Și atunci marea problemă care se pune este ce să facem cu aceste comunități lipsite de resurse, care nu pot fi abandonate. Dar ar trebui să mergem mai mult către prioritățile reale pentru aceste zone, nu doar pe hârtie, iar în funcție de acestea, să păstrăm o seamă din aceste alocări către comunitățile care sunt cu adevărat lipsite de posibilități în a intra în programe europene sau alte surse de finanțare”, a explicat Rovinaru, punctând și importanța mecanismelor de monitorizare, audit și evitarea evaziunii fiscale pe tot lanțul de atribuire a fondurilor guvernamentale. „De ani de zile, inclusiv la nivelul ONG-urilor și anumitor lideri politici, vorbim despre faptul că urmează să avem plățile blocate tocmai din cauza acestor aspecte negative”, a mai completat expertul. Practic, nu este vorba despre banii alocați în sine, ci de modul în care sunt puși la lucru și de țintirea cu adevărat, în termeni trasabili și ușor de identificat a fondurilor. Din punct de vedere politic, acesta a mai amintit și de propunerea alegerii din primul tur a primarilor locali, ceea ce ar schimba modul în care comunitățile mici receptează alesul local. „Ceea ce merită subliniat este faptul că aceste transferuri nu au fost folosite astfel încât efectul lor să fie maximizat către populație”, a încheiat Flavius Rovinaru. În cele din urmă, decizia pe care viitorul guvern o va lua sperăm că va depinde nu de un calcul net pozitiv sau negativ al acestor programe guvernamentale, ci de modul în care poate fi gestionată prudent și coercitiv alocarea de resurse într-un mod substanțial mai transparent și mai țintit strict către acele zone care au mai mare nevoie de echilibrare la standardele minime de bunăstare pentru cetățeni.

PNDL, „Anghel Saligny” si caracatita influentei regionale a fostei coalitii PSD-PNL. Câti bani au fost cheltuiti de guvernele anterioare fara sa se schimbe nimic

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ