Coaliţia PSD-PNL lucrează la un plan pe care să îl prezinte Comisiei Europene, pentru reducerea deficitului bugetar, a spus Marcel Ciolacu. Este o confirmare a declaraţiilor ministrului de finanţe Marcel Boloş, care a spus, la ZF Live, că sunt discuţii avansate cu Comisia Europeană pentru un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă[...]

Coaliţia PSD-PNL lucrează la un plan pe care să îl prezinte Comisiei Europene, pentru reducerea deficitului bugetar, a spus Marcel Ciolacu. Este o confirmare a declaraţiilor ministrului de finanţe Marcel Boloş, care a spus, la ZF Live, că sunt discuţii avansate cu Comisia Europeană pentru un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, dar cu condiţia ca guvernul să meargă la Bruxelles în toamnă cu un plan inclusiv pe partea fiscală.

Premierul Marcel Ciolacu a spus că, în şedinţa coaliţiei de guvernare de săptămâna aceasta, s-a luat decizia să nu fie mărită TVA.

„Am avut discuţii ieri în coaliţie foarte clare că nu vom mări TVA-ul. Această discuţie am avut-o. Până în 1 septembrie, domnul ministru îşi face planul cu tehnicul de la minister. E normal că în această perioadă domnul ministru al Finanţelor discută cu tehnicul de la Comisie”, a declarat, luni, Marcel Ciolacu.

Nu este clar în acest moment care vor fi măsurile de ajustare a deficitului bugetar pe care guvernul le va prezenta Comisiei Europene. Cert este că, cel puţin pe termen scurt, creşterea taxării este singura variantă, întrucât o mai bună colectare din digitalizarea ANAF nu vine de pe o zi pe alta.

Or, coaliţia este şi sub presiunea celor trei rânduri de alegeri care au mai rămas până la finalul lui 2024: alegerile parlamentare şi cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale. În aceste condiţii, creşterea taxării este o alegere complicată: aduce bani în plus la buget, dar coaliţia pierde puncte electorale.

Cealaltă variantă de reducere a deficitului bugetar, pe partea de frânare a cheltuielilor, este şi mai complicată. Cu aceleaşi trei rânduri de alegeri, coaliţia nu se poate atinge de majorările salariale sau de pensii promise, care vor veni ca un tăvălug în toamnă şi din 2025 vor însemna peste 2% din PIB ca povară bugetară suplimentară. Tăierea investiţiilor de la buget, de obicei prima variantă pentru echilibrarea bugetului, pune probleme de asemenea, pentru că PSD şi PNL au nevoie de mobilizarea primarilor şi membrilor de partid din judeţe şi comune pentru a câştiga lupta de la centru la alegerile parlamentare şi prezidenţiale.

Deficitul bugetar, anunţă premierul Ciolacu, a ajuns la 3,6% din PIB la jumătatea anului. Dacă s-ar menţine tendinţa, s-ar duce la peste 7% din PIB pe final de an. Problema este însă că, la fel ca în fiecare an, grosul cheltuielilor vine pe ultima sută de metri: de obicei, jumătate din deficit este făcut în ultimele 2-3 luni ale anului. De asemenea, creşterea de pensii din toamnă nu poate fi ocolită şi va pune presiune pe buget.

În aceeaşi vreme, datoria publică a sărit de 50% din PIB, un nivel altădată considerat de avarie, pentru că România avea o datorie de 35% din PIB în 2019, înainte de pandemie. Datoria atrage după sine dobânzi mai mari, iar guvernul va plăti în 2024 spre 40 mld. lei la dobânzi. Nu sunt însă probleme de finanţare, cel puţin nu fără un şoc extern, spun toţi analiştii, pentru că dobânzile mari atrag investitorii, iar necesarul de finanţare al bugetului, aşa cum a spus şi Marcel Boloş la ZF Live, este acoperit fără probleme.