Victor Negrescu, negociator-sef al Parlamentului European: Bugetul UE pentru anul 2025 a fost suplimentat pentru finantarea masurilor necesare pentru extinderea Schengen cu România si Bulgaria

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și negociator-șef al acestei instituții pentru bugetul UE pentru anul 2025, a anunțat, într-o conferință de presă organizată înainte ca legislativul european să adopte acordul convenit cu Consiliul Uniunii Europene, că bugetul pentru anul viitor a fost suplimentat pentru finanțarea măsurilor necesare pentru extinderea spațiul Schengen cu România și Bulgaria. ”Noi am reușit să securizăm din nou, pentru anul viitor, sume consistențe pentru mecanismul de protecție a frontierelor externe ale UE, mecanism care gestionează toate elementele legate de spațiul Schengen. Vorbim, așa cum am spus, de o creștere consistență, de 10 milioane de euro, doar pentru anul viitor”, a răspuns acesta unei întrebări adresate de CaleaEuropeană.ro . Eurodeputatul a amintit că, în ultimii trei ani, a ”obținut creșteri similare ale bugetului european cu acest scop: extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria”. ”Proiectele-pilot implementate împreună cu Comisia Europeană pentru securizarea frontierelor au fost realizate ca urmare a ceea ce am obținut noi în negocierile privind bugetul european. Cred că aceste resurse le-am identificat la nivel european sunt suficiente pentru a asigura aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv pe cale terestră. De altfel, majoritatea investițiilor au fost făcute și eforturile pe care trebuie să le facem în pregătirea acestui moment sunt, din ce înțeleg de la autorități, minimale”, a explicat Negrescu, completând că suma majorată în bugetul pentru anul viitor va merge către toate componentele, în aparatură, în formarea profesională, în sisteme IT. Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre alocările bugetare pentru anul viitor pentru europenii aflați în risc de excluziune socială sau de sărăcie energetică, Victor Negrescu a răspuns că ”există sume consistente” pentru programe precum Erasmus+ sau pentru Fondul Social European, unde există și anvelope naționale. ”Dacă includem și componenta de Erasmus, și cea a Fondului Social European, unde avem și anvelope naționale, da, sunt sume consistente. Toate aspectele ce țin de zona socială, educațională, cuprinde aproximativ 20% din bugetul anual european și aici includ și părțile din anvelopele naționale, majoritatea fondurilor fiind administrate direct de statele membre fără să fie necesar un sprijin direct al Comisiei Europene”, a explicat europarlamentarul. De altfel, negociatorul-șef al Parlamentului European a amintit în conferința de presă că ”vorbim despre un buget care ajunge la 200 de miliarde de euro și putem spune că este un buget anual istoric, ceea ce înseamnă o majorare de 6% față de bugetul de anul acesta și acest lucru înseamnă și o majorare de peste 10 miliarde de euro”. În contextul în care Parlamentul European se pregătește să adopte mâine bugetul UE pentru 2025, el a constatat în cadrul dezbaterii care a avut loc marți că există un sprijin din partea grupurilor politice parlamentare față de rezultatul negocierilor pe care le-a purtat cu țările membre. ”Acest lucru dă dovadă de unitate în Parlament și arată că PE poate, chiar și în acest context complex, să ajungă la un acord care va fi votat mâine în plenară. Este foarte important acest lucru pentru că ați constatat că în UE devine din ce în ce mai greu să se ajungă la un consens privind chestiuni bugetare și chiar, de curând, în PE, ne-a fost nouă greu să ajungem la un acord cu privire la câteva elemente-cheie privind bugetul. Am reușit să ajungem la un acord pentru că am menținut unitatea, poziția PE în negocierile cu Consiliul, și am apărat în același timp principalele puncte importante pentru noi în negocieri”, a mai spus Victor Negrescu. La 16 noiembrie, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor, în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, care se concentrează pe abordarea principalelor provocări actuale, pe sprijinirea regiunilor afectate de dezastrele climatice, pe sporirea competitivității Uniunii Europene prin alocarea de fonduri suplimentare pentru domenii-cheie precum cercetare și inovare, dar și pe gestionarea frontierelor și pe mobilitatea militară. Cifrele preliminare sunt de 199,44 miliarde de euro în credite de angajament și 155,21 miliarde de euro în credite de plată. Acordul a fost deja adoptat de Consiliul Uniunii Europene, urmând ca și legislativul european să parcurgă aceiași pași procedurali pentru ca cel de-al cincilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 să intre în vigoare. Cât privește aderarea României la Schengen terestru, Victor Negrescu a depus eforturi substanțiale pentru obținerea unei decizii pozitive în această direcție, cele mai recente exemple fiind întâlnirea cu comisarul european desemnat pentru afaceri interne, austriacul Magnus Brunner, și întrevederile cu reprezentați ai mai multor companii austriece care au filiale și în țara noastră. Amintim că, în urma unei reuniuni găzduite de președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene la 22 noiembrie și la care a participat inclusiv comisarul european în exercițiu pentru afaceri interne, Ylva Johansson, Austria și-a ridicat obiecțiile față de admiterea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen, decizia urmând să fie oficializată până la sfârșitul acestui an în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) .