De ce a fost „executata” Diana Sosoaca?

Cursa pentru președinția României începe să devină una fierbinte! Realitatea devine tot mai colorată, de la jocuri de culise pentru „ciolanul cel mare” și alianțe cu miros de tămâie, până la iubiri politice destrămate sub semnul dorinței de putere! Cum pot fi posibile „alianțe rupte”, dar privilegii păstrate cu grijă pentru consolidarea puterii politice pentru cei care cred că trăiesc încă 1000 de ani? Opoziția mai există în România? Dacă cei care au condus România în ultimii 35 de ani nu se fac vinovați de distrugerea țării prin vânzarea resurselor și a pământului, la ce ne mai așteptăm în viitorul apropiat? Cine va conduce România în următorii 5 ani? Unde sunt românii de bună credință? Acuzatiile sunt grave! Diana Șoșoacă deranjează tot mai mult! Declarațiile sale obligă la reflecție! „Ciolacu discriminează femeile şi moldovenii, simţindu-se jignit dacă este făcut moldovean şi mă atacă cu apelativul Mincinoasa ordinară, Simion este un agresor sexual: Te agresez sexual, scroafo!, Lasconi i-a făcut trădători pe românii din diaspora, Ciucă a minţit cu privire la activitatea sa militară, toţi au plagiat doctorate şi au încălcat jurământul de demnitar, Kelemen Hunor pentru că dorește dezintegrarea teritoriului României și preluarea Ardealului de către Ungaria! Geoană a fost la Ambasada Rusiei şi a fost decorat! Este angajat de o putere străină! Deci cum va fi el mediator?” Cât de adevărate sunt astfel de fapte? Întrebarea nu este una întâmplătoare! De 34 de ani, am fost mințiți cu „sloganuri”, precum „să trăim bine”, „România normală”, „România educată”! Ads Dacă președintele Ion Iliescu se dorea „un președinte pentru liniștea noastră”, iar președintele Emil Constantinescu chema românii să „reclădească împreună speranța”, dar după patru ani de mandat s-a retras „înfrânt de securitate”, ce se poate spune despre președintele Traian Băsescu și despre președintele Klaus Iohannis? Dacă președintele Traian Băsescu a rămas celebru prin afirmația „iarna nu-i ca vara”, președintele Klaus Iohannis rămâne unic în istoria managementului politic prin „autopropunerea la șefia NATO”, de la care a fost nevoit să abdice în favoarea olandezului Mark Rutte! România de mâine? Împrumuturile externe au ajuns la aproape 200 miliarde de dolari, în condițiile în care toate resursele, inclusiv mare parte din terenul arabil, au fost vândute „investitorilor străini”! Cine salvează România? Campania electorală este în desfășurare! În data de 23 noiembrie 2024, se vor desfășura alegerile prezidențiale, turul I, urmate la data de 01 decembrie 2024 de alegerile parlamentare. La data de 8 decembrie 2024, se vor desfășura alegerile prezidențiale, turul II. Ads Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până la data prezentă, s-au înregistrat 19 candidaturi pentru alegerile prezidențiale. Printre candidați se numără Silviu Predoiu, fostul director interimar al SIE, susținut de Partidul Liga Acțiunii Naționale; Călin Georgescu, fost înalt funcționar ONU, candidat independent; Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru din partea Alternativei pentru Demnitate Națională (ADN); Ciprian-Romeo Mega și Răzvan-Nicolae Constantinescu de la Partidul Patrioții Poporului Român (PPR); Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului, Mircea Geoană, fost secretar general adjunct NATO, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, etc. Drumul spre putere nu este deschis, însă, pentru toți candidații! După încheierea termenului limită de înregistrare a candidaturilor, respectiv 05 octombrie 2024, Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Miron Cozma și a validat șapte candidaturi: George Simion, Elena Lasconi, Nicolae Ciucă, Călin Georgescu, Kelemen Hunor, Mircea Geoană și într-o primă etapă pe Diana Șoșoacă, președinte al partidului SOS! Ads Surprinzător sau nu, Diana Șoșoacă a fost „eliminată” din cursa pentru președinția României, declarațiile domniei sale fiind apreciate de Curtea Constituțională (CCR) drept „anarhiste”! Dincolo de „teoria conspirațiilor”, pe cine speria Diana Șoșoacă? Potrivit deciziei judecătorilor Curții Constituționale din România, „din conduita și din declarațiile publice ale doamnei Șoșoacă, rezultă că aceasta nu poate asigura respectarea Constituției”. Din informațiile oferite de „Open Sources”, „judecătorii CCR au decis că Diana Șoșoacă nu poate candida la președinția României întrucât încalcă în mod constant Constituția” și prezintă „manifestări și derapaje anarhice” în spațiul public! Judecătorii Curții Constituționale susțin că liderul SOS România, prin declarațiile și comportamentul său în spațiul public, pune sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO. De asemenea, aceasta îndeamnă „la încălcarea ordinii constituționale și la schimbarea fundamentelor democratice ale statului român, glorificând, potrivit CCR, Mișcarea Legionară și pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu”, un lucru interzis de Legea nr. 217 din 23 iulie 2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002. Ads Potrivit „Open Sources”, în urma declarațiilor date de Diana Șoșoacă, „Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar pentru Diana Șoșoacă”. Democrație cu pumnul în gură? Cine este Diana Șoșoacă? Diana Șoșoacă este cunoscută pentru pozițiile sale controversate și retorica naționalistă. Diana Șoșoacă a fost aleasă senator în 2020, inițial ca membră a partidului AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), dar ulterior a fost exclusă din partid. După excluderea din AUR, Diana Șoșoacă și-a continuat activitatea politică ca independentă și a devenit liderul partidului SOS România. Diana Șoșoacă este cunoscută pentru opiniile sale critice față de Uniunea Europeană, NATO, vaccinarea împotriva COVID-19 și alte teme de interes național și internațional. Născută pe 13 noiembrie 1975, la București, Diana Șoșoacă a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Spiru Haret”. De-a lungul carierei sale juridice, Șoșoacă s-a implicat în diverse cazuri, inclusiv în apărarea unor persoane și grupuri controversate, ceea ce i-a adus vizibilitate în spațiul public. Ads Diana Șoșoacă a intrat în politică în 2020, devenind membră a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). A fost aleasă senator pe listele AUR în județul Iași, dar, în urma unor conflicte interne și a declarațiilor sale controversate, a fost exclusă din partid la începutul anului 2021. După excluderea din AUR, Diana Șoșoacă a continuat activitatea politică ca independentă și a fondat partidul SOS România, prin care promovează viziuni suveraniste și anti-globaliste. Șoșoacă a devenit cunoscută pentru retorica sa vocală împotriva restricțiilor impuse în timpul pandemiei de COVID-19, inclusiv a vaccinării obligatorii, pe care o considera o încălcare a drepturilor cetățenești. Atitudinea sa a atras critici și controverse, dar i-a adus și un segment fidel de susținători care o apreciază pentru pozițiile sale împotriva influenței externe asupra României. Diana Șoșoacă a câștigat alegerile pentru Parlamentul European din 2024, continuându-și mesajul critic față de structurile europene. În condițiile în care Diana Șoșoacă este europarlamentar la Parlamentul European și, în calitate de fost senator în Senatul României, este „apărată de art. 72 din Constituție. Imunitatea pentru declarații și opinii politice”, de ce a fost totuși „eliminată” din cursa pentru funcția de președinte al României? Ads Judecătorii CCR motivează respingerea candidaturii: „doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (...) pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta.” În motivarea hotărârii, care cuprinde 12 pagini, judecătorii CCR au prezentat comportamentul și acțiunile Dianei Șoșoacă, cum ar fi „participarea la recepția organizată de ambasada Rusiei în România, agresarea și lipsirea de libertate a unor jurnaliști de la Rai Uno, blocarea unui centru de vaccinare anti-COVID”, etc. Judecătorii CCR apreciază că „este de notorietate faptul că doamna Diana Iovanovici Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale. Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. (...) Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziții cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici.” Ads Concluzionând toate acestea, judecătorii CCR susțin că „orice stat poate limita dreptul cuiva de a fi ales.” Este acest raționament al CCR o încălcare a drepturilor omului, un joc politic sau un apel la unitate în fața derapajelor, a durerii și a neputinței? Legea trebuie să rămână neatinsă de interesele politice! Dacă prezumția de nevinovăție nu mai înseamnă aproape nimic în România, iar presupusii făptuitori sunt „condamnați” public la televizor, ce mai înseamnă libertatea de exprimare și dreptul la opinie? Faptul că judecătorii CCR care au hotărât „eliminarea” candidatei Diana Șoșoacă au fost numiți de PSD să fie tot o întâmplare? În acest context, cum poate fi apreciat faptul că „doi dintre cei care au votat pentru menținerea președintelui S.O.S. în cursa electorală au arătat că magistrații nu își pot depăși atribuțiile și nu se pot pronunța asupra discursurilor și comportamentelor candidaților”? Diana Șoșoacă are dreptul la apărare? Declarația acesteia, după publicarea hotărârii CCR, invită la cunoaștere: „motivare penibilă, nazistă, stalinistă. Ați făcut din mine erou național martir!” Diana Șoșoacă precizează: „mi-a anulat candidatura la președinția României (CCR – n.n), nu pe motive de constituționalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniței din pandemie.” Bătălia politică face parte din libertatea permisă de democrație! Dar ce facem când în cursa pentru funcția de președinte al României mulți dintre candidați, unii cu funcții puternice în stat, nu au făcut dovada loialității față de propria țară, preocuparea fiind pentru „înarmarea Ucrainei” și mai puțin pentru românii din Galați care au rămas în noroi, cu casele luate de recentele inundații? Cât de adevărat este și faptul că în dulapul fiecărui candidat la președinția României se află un „schelet” care poate fi activat la nevoie? Să fie Diana Șoșoacă o dovadă în acest sens? Pe cine încurcă Diana Șoșoacă să ajungă în turul 2 al apropiatelor alegeri prezidențiale? În condițiile în care România a fost umilită de nenumărate ori, fără să avem o reacție constructivă din partea reprezentanților statului român, pe cine sperie atât de tare Diana Șoșoacă încât este apreciată ca un pericol pentru „calitatea de stat membru al UE și al NATO”? Cine mai gândește la interesele naționale ale României? România are nevoie de echilibru! Sârbu, B., român contractor în Africa Centrală, director Security Task, surprinde viitorul: „Nu sunt de acord cu ieșirile necontrolate ale Dianei Șoșoacă! Nici cu pozițiile ei antisemite declarate! Deloc! Însă nimeni nu poate fi în măsură să se substituie legii. CCR...nu e o instanță....! Politic...cine a decis aceasta, în fond, a făcut un mare deserviciu! Nu vor face decât să dezvolte cultul extremismului!” Considerând acestea, apelul la rațiune nu trebuie neglijat! Diana Șoșoacă a câștigat! Fără să îndemn la atitudini neconforme cu respectul față de lege, cât de adevărat poate fi faptul că hotărârea judecătorilor CCR face imposibilul posibil? Chiar dacă a fost „eliminată” din cursa pentru Palatul Cotroceni din data de 24 noiembrie 2024, Diana Șoșoacă nu dispare din politica românească! Dacă în Statele Unite ale Americii atentatul comis asupra lui Donald Trump a ridicat șansa acestuia pentru un nou mandat de președinte, „executarea” – aș spune grăbită și neinspirată – a Dianei Șoșoacă, sau poate gândită pentru viitor, nu face decât să-i crească simpatia politică din partea românilor și să asigure intrarea partidului SOS în Parlamentul României, în urma alegerilor din 1 decembrie 2024. Dar în politică cine are nevoie de morală? În condițiile în care „viața bate filmul”, ce facem dacă, după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, vom deveni martorii unei posibile alianțe politice între PSD, AUR și Partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă? România, încotro? Nicolae Radu a ocupat functii importante in sistemul national de securitate precum: Sef Centru de Expertiza Psihologica in cadrul SPP, Director Imputernicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, consilier secretar de stat MAI, consilier CSAT, Administratia Prezidentiala si purtator de cuvant al Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza". Radu Nicolae este profesor universitar dr. in cadrul Universitatii "Spiru Haret" din Bucuresti. Din anul 2018, in calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate - Servicii de informatii si Psihopatologie militara in cadrul Universitatii Bucuresti. Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducator de doctorat pentru Informatii si securitate nationala in cadrul Universitatii Nationale de Aparare "Carol I". In prezent, Nicolae Radu are preocupari operationale in spatiul intelligence, de prevenire si combatere a terorismului, dar si in zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale tip Sayeret Matkal din cadrul Israel Elite Special Forces Unit si General Staff Reconnaissance Unit 269. Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut. Despre ce vrei sa scriem?

De ce a fost „executata” Diana Sosoaca?

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ