Claudiu Nasui: Avem un sistem de stat din care câstiga politicianul, câstiga parazitul bugetar, iar contribuabilul plateste toata distractia – Video

Deputatul USR Claudiu Nasui este un vocal susținător al reducerii taxării pe muncă, spunând că țara noastră se află pe primul loc în Europa în ce privește numărul de persoane care lucrează și sunt afectate de sărăcie. Peste un milion de salariați nu reușesc să-și asigure traiul de la o lună la alta, spune Claudiu Năsui, arătând cu degetul spre PSD-PNL, care folosesc banii din supra taxarea muncii pentru a finanța direct și indirect clientela politică. Claudiu Năsui, deputat USR: Printr-o reformă a statului s-ar echilibra rapid bugetul României Uita-te la acest video de pe YouTube Ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla cu acel impozit zero pe salariul minim pe economie, o propunere pe care ați promovat-o intens în ultimii ani? Trebuie să știm de unde plecăm și cu ce ne confruntăm ca să nu venim cu soluții la probleme care nu există. Una dintre cele mai mari provocări economice ale României o reprezintă sărăcia. Și asta se vede peste tot. Nu atât de mult la București, dar în restul țării se observă. România e pe locul 2 la sărăcie în Uniunea Europeană, pe locul 1 la sărăcia prin muncă. Adică oameni care, deși muncesc 40 ore pe săptămână, nu au suficiente resurse materiale să trăiască de la o lună la alta, fiind considerați sărăci, conform normelor Eurostat. Pe acest loc 1 rușinos, România se află de 15 ani. Și ca să nu se interpreteze, eu știu că există persoane care o duc greu, dar pentru că nu muncesc sau au alte preocupări. Mai există persoane care trăiesc în condiții grele din cauza faptului că trec prin momente dificile - au avut un accident, sunt bolnavi sau au pe cineva suferind în familie, dar acestea sunt cazuri particulare. În momentul când cineva muncește 40 de ore pe săptămână, nu mai poți să-i îndemni să se angajeze, cum fac anumiți politicieni, pentru că acel om deja muncește, face ce trebuie. ADVERTISING Confort normelor, în funcție de categoriile de vârstă, peste 20% din forța de muncă a României, care este în jur de 5 milioane, se află în situația de sărăcie prin muncă, adică în jur de un milion de oameni. Atenție! Acesta e un top în care n-ai vrea să fii. Și asta se întâmplă de ce? Dacă pe un climat de fiscalitate normală venea PSD sau PNL și ziceau: „Hai să vă luăm jumătate din salariu”, ieșea lumea în stradă. Pierdeau guvernarea, pierdeau alegerile. În schimb, ei, treptat, treptat, încetul cu încetul, au așezat lucrurile în așa fel încât să înghițim această situație prin care statul îți ia jumătate din veniturile obținute prin muncă. Și o să mi se spună, păi, da, și în alte țări europene se întâmplă acest lucru și este corect. Știți care-i momentul în care am știut că domnul Ciolacu va candida la prezidențiale? Când a promis că nu candidează Claudiu Năsui, deputat USR Atenție! Nu în halul în care se întâmplă România. Noi suntem pe locul 8 în Europa la impozitarea salariului mediu și dacă ne uităm la impozitarea salariului minim și al salariilor mai mici, suntem pe locul 1. Niciun stat din Uniunea Europeană nu taxează atât de mult munca precum statul român. Și i-aș zice taxare și nu impozitare, pentru că, aici, e o nuanță. Una e impozitul pe venit, altele sunt contribuțiile, dar împreună formează taxele pe care le ia guvernul. Apoi, mai avem și o jonglerie fiscală a Ministerului de Finanțe, cât pune într-o parte și cât pune în cealaltă. Mai țineți minte ce a făcut Dragnea în 2018? A scăzut impozitul pe venit și a zis: Uitați, au scăzut impozitele! Da, dar au crescut contribuțiile exact cu cât a scăzut impozitul și, per total, nimeni n-a câștigat niciun ban. A fost doar retorică politică. Atât! ADVERTISING Deci, miza noastră, a celor din USR, e următoarea: Hai să avem un stat mai mic, un stat care cheltuie mai puțin, care are mai puține agenții, care are mai puțini angajați, care nu mai face scheme de afaceri pe banii statului pentru diverși băieți deștepți și grupuri de interese care parazitează, de fapt, statul român. Hai să folosim banii nu numai ca să reducem deficitul, dar să reducem și taxarea pe muncă. Câți bani ar putea economisi statul român printr-o reformă instituțională corectă? Lucrez pe bugete din 2014. În acel an am lansat un proiect, se numește OpenBudget.ro , unde absolut fiecare român poate să vadă de unde vin banii statului și unde se duc, să navigheze pe site și chiar să realizeze un buget alternativ, să vadă cum ar aloca el banii. Din 2014 și până acum, vă spun că problema României nu este partea de venituri. Problema României e partea de cheltuieli. Uitați-vă cât era deficitul, cât este acum. Veniturile, în acest timp, au tot crescut. Mediul privat, atât de hulit, a tot adus venituri, încât PNL zicea la un moment dat că România a devenit paradis fiscal. Nimeni nu fuge dintr-un paradis fiscal. De la noi se fuge masiv, totuși. Adică avem exod de forță de muncă. La un moment dat te întrebi, dar care-i paradisul fiscal mai exact? PSD și PNL au folosit acest pretext pentru a crește taxele și au explodat cheltuielile bugetare. Modul de a opera este unul ciclic și cinic. Oamenii aceștia mint cum respiră. PSD-PNL au crescut taxele de trei ori în ultimii doi ani și înainte de fiecare moment promiteau că nu le vor crește Claudiu Năsui, deputat USR Mai întâi, cresc cheltuielile bugetare și puteți observa în ultimii zece ani că există câteva astfel de momente. Cum apare un deficit mai mare se declanșează o anume retorică publică, inclusiv printre economiști respectabili, avem o problemă cu deficitul, trebuie să creștem taxele. Cresc taxele, scade deficitul puțin, temporar, după care începe un nou ciclu de creștere a cheltuielilor bugetare. ADVERTISING Și de fapt, singurul rezultat e că românii sunt din ce în ce mai săraci și oamenii politici din ce în ce mai puternici. Deci vreți să spuneți că o reformă a statului, corect făcută, ar avea ca efect, doar prin reducerea cheltuielilor publice, echilibrarea bugetului? Absolut. Sunt zeci, dacă nu sute de agenții care ar putea fi desființate și vă garantez că, deși au nume pompoase, nimeni nu le-ar simți lipsa. Nu ne-am da seama că au dispărut. Faimoasele institute naționale de cercetare și dezvoltare, care sună a ceva important, nu-i așa? Institut, cercetare, dezvoltare, pare că vom ajunge curând pe Marte. De fapt sunt structuri care drenează banii publici prin salarii mari. Cele mai mari salarii din statul român sunt fix în aceste institute naționale de cercetare și dezvoltare, chiar mai mari decât la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară). Cei de la ASF au salarii de mii de euro pe lună și câte 16 pe an. Ei bine, oamenii din institutele naționale de cercetare au reușit să-i bată. Mă judec cu ei, sunt în procese, cred că mai am 25 de procese cu aceste institute naționale de cercetare și dezvoltare, pentru că ele sunt plătite din bani publici, și ajung la salarii de 36.000 de euro net pe lună. Vorbim de sume astronomice. Cine? Directorii? Da, evident. Cine împarte parte-și face, că asta e regula la stat. De exemplu, directorul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură a câștigat în 2019, 36.000 de euro net, pe lună. Dacă, într-o situație ideală, reușiți să faceți reforma statului din punct de vedere politic și legislativ, nu va apărea o reacție virulentă din partea celor care-și pierd banii și privilegiile? N-am intrat în politică să-mi fac prieteni. În cele 8 luni de zile cât am fost ministru al Economiei am făcut fix lucrul acesta, am supărat foarte mulți oameni, dar la un moment dat în țara asta trebuie să se mai facă și ceea ce trebuie. Bravo politicianul X, care a ajutat cercetarea, ne-a mai alocat un miliard. Ce cercetare a ajutat? Că oamenii ăștia nu descoperă nimic. În teorie pare ușor, pentru că politicianul nu dă din banii lui. Pentru mine ar fi fost foarte ușor să fiu plăcut, să fiu popular, să îmi cumpăr bunăvoința, făcând ce au făcut și ceilalți miniștri, dar la un moment dat trebuie să mai refuze cineva să intre în joc, pentru că nu este unul chiar win-win (câștig-câștig). Câștigă politicianul, câștigă parazitul bugetar, dar până la urmă contribuabilul e cel care plătește toată distracția. Și mereu pierde. În România, după cum bine știți, în ultimul sfert de secol, s-a creat o anumită cultură a bugetarului, a bugetarului conectat politic. Ce face USR cu această situație? Cum o poate schimba? Într-un partid de dreapta, cum este USR, trebuie să convingi cei 3,5, aproape 4 milioane de oameni care lucrează în mediul privat să vină la vot și să voteze pentru ceva care să-i ajute și pe ei. Niciodată nu i-a ajutat nimic. În momentul în care venea un politician și zicea că o să creștem salariile, nu creștea salariile lor, creștea salariile celor de la stat. Și, evident, asta însemna că această creștere era plătită de toți ceilalți care nu lucrau la stat. Și, atenție, taxele nu cresc imediat. Că este și asta o lecție economică. De fapt, cheltuielile statului sunt cele pe care le plătește contribuabilul, dar nu imediat. La început, statul se îndatorează pentru a da acele salarii mărite, după care cine va plăti dobânzile și cine va rambursa creditul? Păi, tot contribuabilul. E foarte greu pentru un partid cum e PSD să accepte o reformă reală. Cum poate fi convins? Din păcate, doar printr-o catastrofă economică Claudiu Năsui, deputat USR Avem o societate disfuncțională și, inclusiv, sunt și mulți funcționari publici și bugetari care sunt de acord cu ceea ce voi spune acum: Statul român poate funcționa cu 20% din oamenii pe care-i are acum angajați și nu exagerez cu nimic. Sunt ministere, cum e Ministerul Economiei, a cărui existență eu nu cred că are rost, deși am condus această instituție. Cred că România poate să funcționeze cu 12 ministere și nu are nevoie de un minister dedicat economiei într-o economie de piață. Ce făcea Ministerul Economiei? Avea acele companii de stat care erau niște găuri negre cărora toți miniștrii de dinaintea mea, dar și cei de după mine le-au tot dat bani pentru că nu-i dădeau de la ei. Și, evident, se duceau, tăiau panglici, erau bine primiți și așa mai departe. Personal, nu am aprobat niciun buget care era pe pierdere. Veniți cu el să fie pe profit. Măcar, pe zero. Dar pe pierdere eu nu semnez. Dar această atitudine a noastră, a celor din USR, această atitudine la vremea respectivă când eram în alianță cu PNL, a deranjat foarte mult. Și, probabil, nu am informații, a dus chiar la acea nemulțumire care a urcat până la Iohannis și l-a determinat să ia decizia să ne îndepărteze de la guvernare. Dar să vă spun un lucru. Nu se fac reforme fără să superi pe cineva. Niciun parazit nu-și părăsește gazda de bună voie. Până la urmă, România are dreptul să aibă o alternativă politică reformistă. Gândiți-vă că ar fi făcut PNL în alianță cu PSD ce am făcut noi. Era dat afară în secunda 2. Comportamentul celor din PNL cu noi era de tip angajat-angajator. Dar eu nu m-am angajat la domnul Câțu, nu m-am angajat la PNL, nu m-am înscris în PNL. Dacă voiam să mă înscriu în PNL, mă înscriam în PNL, dar am vrut să fac reformă. Să ai 8% deficit, să pompezi bani cu duiumul în piață și să ai o creștere economică anemică înseamnă că în momentul în care urmează să scazi deficitul va veni recesiunea Claudiu Năsui, deputat USR Trebuie să existe această alternativă și românii trebuie să înțeleagă că niciun parazit nu-și părăsește de bună voie gazda și că oamenii care au ajuns în pozițiile de a se îmbogăți din banii statului nu vor renunța ușor. Vor folosi toate pârghiile pe care le au la dispoziție ca să ne atace. Calomnii, minciuni, campanii de presă, dosare, plângeri penale, procese, tot pachetul. În politică nu ești ferit de asta. Dar până la urmă, știți cum e, cineva trebuie să ducă și lupta asta și dacă era ușor, o făceau alții. E adevărat, dar luptele, trebuie, uneori, câștigate și uitându-ne la politica din ultimii 10-15 ani, vedem că alegerile nu sunt adjudecate de un singur partid. Există mari șanse, chiar în cazul unui succes electoral la parlamentare, să ajungeți în aceiași situație de acum 4 ani. Ce veți face? Păi, aici, vedeți, eu recunosc și greșelile USR. Nu cred că a fost o eroare faptul că noi am fost reformiști. Și aveți dreptate, bătăliile trebuie și câștigate. Dar în momentul în care ești în situația de a fi responsabil, trebuie să indici efectiv cum arată reforma, cum arată schimbarea. Puteam și noi să ne dăm cu sistemul. Și poate eram în continuare ministru. Și să știți că nu e urât să fii ministru. E o onoare. E o povară, dar e o onoare. Poți să fii ministru fără să dai pe la serviciu, cum înțeleg că fac o parte dintre ceilalți miniștri. Ideea este că sistemul se așteaptă, cumva, că tu ești ales, ajungi într-o funcție publică, după care faci ce vor cei din sistem. Adică te îmbrobodesc, te manipulează într-o direcție sau alta, ca să faci ce vor ei. Eu n-am făcut ceea ce au vrut ei. Am făcut ceea ce am promis. Mi se pare că pentru asta m-au ales oamenii. Nu o să avem 50% plus 1 din parlament. Cu siguranță. Dar și cu acel 10, 15, 20% pe care-l vom avea, hai să folosim acele procente ca să înfăptuim reforme reale. Greșeala, că începusem cu asta, pe care a făcut-o USR a fost că la negocierile cu PNL nu s-a discutat absolut niciun fel de reformă reală. Erau numai tautologii, să fie bine, să nu fie rău, vom face să meargă bine și companiile de stat și aia și aia și ailaltă. Propun ca de data asta, dacă va fi nevoie de votul USR în Parlament, să negociem un număr de reforme, le trecem în programul de guvernare și, apoi, guvernarea în sine va conta mai puțin. Ceea ce contează sunt reformele. Dacă trec zero taxe pe salariu minim, cu un calendar, nu trebuie totul deodată. Ajungem acolo, putem să o luăm pe bucăți, pe sume, pe sectoare, pe categorii de vârstă. Suntem deschiși. Totul e să ajungem acolo. Adică negociem mijloacele, dar nu negociem destinația, nu negociem punctul final la care vrem să ajungem. Alte idei importante exprimate de deputatul USR Claudiu Năsui: Susținerea internă în USR și reforma economică : USR nu are o procedură clar stabilită pentru negocierea alianțelor, dar există o susținere internă pentru reforme economice. Unul dintre obiectivele principale este implementarea unor reforme clare înainte de a intra din nou la guvernare. Zero taxe pe salariul minim : USR promovează eliminarea impozitului pentru o parte din salariul minim. Aceasta este considerată o măsură cheie pentru schimbarea structurii economice a României, deoarece ar încuraja munca și ar îmbunătăți nivelul de trai al angajaților. Problema lipsei forței de muncă : România se confruntă cu o lipsă semnificativă de forță de muncă, în special în afara Bucureștiului. Aceasta se datorează în parte faptului că munca este slab remunerată, iar diferența dintre salarii și ajutoare sociale este mică, descurajând angajarea. Critica cheltuielilor guvernamentale și alocării fondurilor : Claudiu Năsui critică modul în care partidele politice alocă fonduri pentru proiecte, favorizând clientela de partid. Aceste cheltuieli mari reduc fondurile disponibile pentru măsuri cum ar fi reducerea taxelor. Reticența partidelor mari de a susține reforme economice semnificative : Partidele PNL și PSD nu susțin măsuri precum eliminarea impozitului pe salariul minim deoarece fondurile pentru implementarea acestora ar trebui obținute prin reducerea altor cheltuieli, lucru care nu este în interesul lor politic.

Claudiu Nasui: Avem un sistem de stat din care câstiga politicianul, câstiga parazitul bugetar, iar contribuabilul plateste toata distractia – Video

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ