Ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, după întâlnirea de la Kiev cu omologul său român, Liviu-Ionuț Moșteanu, a anunțat că România va furniza curând Ucrainei al 23-lea pachet de ajutor militar. Shmyhal a mulțumit României pentru sprijinul constant în domenii esențiale, amintind că până acum Ucraina a primit deja 22 de pachete de asistență militară.[...]

• Ministrul ucrainean Denys Shmyhal a mulțumit României pentru sprijinul constant.
• Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu și omologul său ucrainean, Denys Shmyhal, au convenit să întărească coordonarea forțelor de apărare aeriană.
• Se ia în considerare utilizarea mecanismului SAFE (Security Action for Europe) pentru proiecte comune de transfer tehnologic.

Ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, după întâlnirea de la Kiev cu omologul său român, Liviu-Ionuț Moșteanu, a anunțat că România va furniza curând Ucrainei al 23-lea pachet de ajutor militar.

Shmyhal a mulțumit României pentru sprijinul constant în domenii esențiale, amintind că până acum Ucraina a primit deja 22 de pachete de asistență militară.

Shmyhal a subliniat că România continuă instruirea piloților ucraineni de F-16 și contribuie substanțial la consolidarea sistemului de apărare antiaeriană. Cei doi miniștri au convenit să întărească coordonarea forțelor de apărare aeriană.

Un alt punct cheie al discuțiilor a fost cooperarea industrială: producția de drone de interceptare, drone FPV și drone cu rază lungă de acțiune.

De asemenea, oficialii au analizat utilizarea mecanismului SAFE (Security Action for Europe) pentru proiecte comune de transfer tehnologic și posibilitatea producerii de echipamente ucrainene în România. În plus, s-a discutat despre participarea României la inițiativa PURL (Prioritised Ukraine Requirements List), prin care armata ucraineană primește armament american esențial.

Cum va contribui România la garanțiile de securitate pentru Ucraina

România nu va trimite trupe pe frontul din Ucraina, ca parte a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, după încheierea războiului. În schimb, România va pune bazele militare la dispoziția aliaților.

„În toate aceste luni, atunci când s-a pus problema susținerii unor garanții de securitate pentru a ajunge la o pace trainică în Ucraina, România a spus cel puțin două lucruri cât se poate de răspicat: nu vom trimite trupe, nu ne vom angaja deloc într-o posibilă asigurare cu trupe din partea României pe teritoriul Ucrainei. A fost un punct cât se poate de clar.

Al doilea punct în discuțiile cu aliații noștri a fost acela că, având în vedere apartenența României la NATO, bazele noastre militare, care și astăzi sunt operate în comun de forțele noastre și de forțele NATO, în principal cele aeriene, să poată fi folosite de trupele NATO, SUA, ale celorlalți aliați. Și astăzi, de pe aeroporturile noastre se fac patrulări aeriene, se face poliție aeriană pentru a supraveghea ceea ce se întâmplă în Marea Neagră, se fac exerciții militare în comun, și deci aceasta ar putea să fie aportul României în ceea ce privește asigurarea unui sprijin pentru o pace durabilă în Ucraina: punerea bazelor noastre militare la dispoziția aliaților NATO”, a declarat Ilie Bolojan.

Declarațiile vin în contextul în care aliații Ucrainei au început să elaboreze, imediat după întâlnirea cu Trump, garanțiile de securitate post-război. În acest sens, liderii europeni i-au cerut lui Trump ca SUA să desfăsoare avioane F-35 în România.

Trump a declarat că SUA nu vor trimite trupe americane în Ucraina, dar nu a exclus sprijinul aerian.